INFOGRAFIE Patru ore în tavernă şi 50 de cafele, în fiecare zi: de la Darwin la Dickens, cum arăta ziua unui geniu

Ce face un geniu ca să fie geniu? Să fie doar rezultatul minţii sale splendide sau contribuie şi micile tabieturi zilnice, unele mai chestionabile decât altele? Se pare că, potrivit acestor grafice, geniile istoriei omenirii ştiau cum să-şi împartă timpul în folosul, dar mai ales, pe placul lor.

Cu toate că noţiunea de management nu exista pe vremea lui Beethoven, minţile luminate ale trecutului au ştiut că o bună organizare şi un plan temeinic sunt calea către reuşită. 

Volumul „Daily Rituals: How artists work (Ritualuri zilnice: cum lucrează artiştii)”, a lui Mason Currey, a fost realizat cu ajutorul jurnalelor şi corespondenţei artiştilor şi scriitorilor. Designerul RJ Andrews a evidenţiat cel mai bine felul în care era împărţită ziua unei figuri istorice importante. De la Mozart şi Freud la Darwin şi Dickens, starea de veghe, munca şi, în unele cazuri, tendinţa de a amâna erau meticulos controlate. 

Balzac obişnuia să bea 50 de cafele pe zi, iar Milton petrecea ore întregi memorând pasaje din Biblie, fără asemănări între modul de lucru al acestora. Dacă ziua de muncă a lui Freud avea în jur de 13 ore, Mozart nu muncea decât patru ore pe zi. Nu există o reţetă a succesului, aceasta pare să fie prima concluzie care reiese din aceste grafice. 

Graficele sunt împărtiţe în 24 de segmente egale, fiecare reprezentând o oră, iar diferitele tipuri de activităţi sunt redate în culori diverse. 

Gustave Flaubert rămânea fidel tabietului său chiar şi în timp ce scria. După o zi petrecută în contemplare tăcută, se apuca de muncă la finalul serii şi nu termina decât la răsăritul soarelui. 

Aceasta a fost rutina zilnică a compozitorului pentru cel puţin ultimii cinci ani de viaţă. Începea dimineaţa cu o cafea, pe care o făcea cu mare migală: pentru o cană era nevoie de fix 60 de boabe de cafea, pe care le număra personal. Beethoven muncea până cel târziu la ora 15, apoi îşi ocupa ziua cu activităţi relaxante. 

În 1781, cel puţin, Mozart a muncit sporadic, câteva ore dis-de-dimineaţă sau noaptea, târziu. Petrecea de două ori mai mult timp socializând, în fiecare zi. Două ore pe zi erau petrecute în compania lui Constanze, cea care avea să-i devină soţie în 1782. 

Thomas Mann îşi începea ziua scriind frenetic, timp de trei ore, până să facă orice altceva. „Atacurile de creativitate” erau urmate de zile relaxante, în care asculta muzică la graomofon pentru patru ore şi jumătate. Mann se numără printre puţinii care îşi acordau opt ore de somn în fiecare noapte. 

Freud a fost un dependent de muncă renumit. Zilele sale erau împărţite între scris şi pacienţi, munca ocupând până la 18 ore pe zi, câteodată. Plimbările prin Viena sau prânzul erau câteva dintre puţinele activităţi care îl scoateau din cabinetul său. 

Pentru că banii veneau din meseria de profesor, majoritatea dimineţilor filosofului Kant erau rezervate acestei activităţi. Ziua acestuia începea la ora 5 şi se termina la ora 22. Prânzul era unul dintre tabieturile pentru care marele filosof îşi găsea mereu timp, fiind şi singura masă pe zi a acestuia. Drept urmare, patru ore petrecute la tavernă făceau parte din programul zilnic al lui Kant. 

Pentru John Milton, ziua începea la ora 4, a dimineţii, iar munca era gata până la prânz. După-amiaza era destinată plimbărilor şi vizitatorilor, aşa că dimineaţa găsea timp pentru memorarea pasajelor din Biblie, citite de către menajeră, după ce acesta a orbit. 

Sculat la ora 1 a dimineţii, Balzac scria, aproape neîntrerupt, până după-amiaza. Cele 50 de cafele zilnice îl ajutau să menţină acest program deloc blând. 

Pentru Charles Dickens, cinci ore de muncă pe zi erau suficiente. Plimbările, mai ales în partea rurală a Londrei, timpul petrecut cu familia sau prietenii şi somnul de după-amiază erau extrem de importante pentru scriitorul britanic. 

Zilele lui Charles Darwin erau pline de activităţi scurte, dar diferite. Spre deosebire de alte figuri istorice, naturalistul britanic îşi împărţea ziua între doze mici de somn, timp petrecut cu familia, plimbări, citit şi mese modeste (cina era un ceai şi un ou).  

Tchaikovsky petrecea doar patru ore pe zi compunând şi cu toate acestea a reuşit să termine 11 opere şi opt simfonii într-o viaţă. Socializarea era esenţială pentru compozitorul rus, de aceea ultimele patru ore ale zilei erau petrecute în compania prietenilor. 

Pentru Le Corbusier, o zi eficientă începea la ora şase cu gimnatică, iar după cafeaua băută cu soţia sa, urmau cinci ore de contemplare. Urmau alte trei ore şi jumătate în care angajaţii săi aplicau ideile artistului, născute în orele petrecute contemplând. 

Întrebându-se în fiecare dimineaţă ce bine urma să facă în ziua respectivă, Benjamin Franklin avea un motiv de bucurie la finalul fiecărei zile, când reuşea ce şi-a propus. 

Citeşte şi:

Nouă obiceiuri mai puţin cunoscute ale oamenilor încrezători în sine

Şase lucruri pe care le au în comun oamenii de succes

Sfaturile românilor de succes pentru tânăra generaţie. Cum să-ţi faci planul de viaţă