Grafenul revoluţionează iar – o foaie de hârtie a devenit un circuit electric

Grafenul, unul dintre cele mai uşoare şi mai rezistene materiale din lume, a fost folosit de curând de către cercetătorii de la Universitatea Cambridge (Marea Britanie) la fabricarea unor circuite electronice imprimate cu o simplă imprimantă.

Conexiunile electrice imprimate pe hârtie nu sunt o noutate, scrie presa britanică, dar până acum se foloseau nanoparticule metalice, care se oxidau în câţiva ani şi nu aveau eficienţa circuitelor bazate pe silicon.

Odată cu noua descoperire a echipei conduse de cercetătorul Andrea Ferrari, „hârtiile electronice" ar putea fi începutul unor calculatoare şi echipamente digitale „consumabile".

Tranzistorii din grafen sunt mai uşor, au o conductivitate mai mare, sunt stabili şi mai ieftini de produs decât orice alt circuit electronic de pe piaţă, deoarece grafenul este realizat din grafit, materialul folosit pentru creioane.

Noi echipamente flexibile şi transparente

De la un simplu atom de grafen la un circuit electronic printat au fost realizaţi câţiva paşi. Echipa de oameni de ştiinţă a luat grafenul, l-a tăiat în particule microscopice şi l-a dizolvat în N-Metilpirolidon (NMP), substanţă folosită în procesarea petrochimicalelor şi a desulfurizării gazelor. Amestecul a fost încărcat într-un cartuş de imprimantă şi a fost imprimat.

Andrea Ferrari a declarat că „această descoperire deschide drumul către dispozitive printate, flexibile şi transparente, realizate din grafen". Astfel, dacă descoperirea va fi produsă industrial echipamentele electronice ar putea fi mult mai ieftine şi mai uşor de înlocuit.

Trecutul şi viitorul grafenului

Grafenul a fost descoperit în anul 2004 de profesorii Andre Geim şi Kostya Novoselov, de la Universitatea din Manchester. Descoperirea le-a adus celor doi Premiul Nobel pentru Fizică.

Materialul a deschis drumul către echipamente electronice de mare viteză şi un viitor mai ieftin al tehnologiei. În Marea Britanie s-au investit deja 50 de milioane de lire sterline (aproximativ 58 de milioane de euro) în dezvoltarea acestei tehnologii.