Forbes: Spectaculoasele muzee High-Tech ale lumii

Frédéric Chopin, un oraş înghiţit de vulcanul Vezuviu şi o casă daneză de la 1847 sunt trei pretexte pentru a schimba conceptul prăfuit de „muzeu" în cel de „fortăreaţă" high-tech.

La subsolul unei căsuţe daneze de sfârşit de secol XIX din orăşelul Struer (un fel de geamăn „made in Denmark" al oraşului prahovean Cheia), patinatoarea norvegiană Sonja Henie împarte tovărăşeşte un perete cu un grup de japonezi înnebuniţi după tehnologie.

Sub sloganul „Sikker paa sukces" (Sigur de succes), posterul colorat reprezentând-o pe vedeta patinajului din anii '30-'40 în timp ce scrie cu lama patinelor „B&O" servea, în 1948, drept reclamă pentru radiourile revoluţionare ale companiei Bang&Olufsen.

Treizeci de ani mai târziu, un nou tip de radio, care declara război clasicelor „cutii negre" ale epocii, era promovat prin fotografia unui grup de japonezi cu expresii mirate şi priviri admirative ațintite asupra modelului Beomaster 1900 (o „mănuşă" aruncată subtil concurenţei high-tech din Orient).

Sub alte zeci de postere colorate, care descriu evoluţia brandului Bang&Olufsen din 1925 până în prezent, stau aranjate cuminte, pe o suprafaţă de 1.000 de metri pătraţi, peste 3.000 de produse B&O, dintre care  multe au scris istorie la vremea lor.

Deşi muzeul, deschis în mai 2010, se află la subsolul a două căsuţe daneze din 1847 şi, respectiv, 1911, un acoperiş în formă de piramidă inundă cu lumină naturală cele două etaje, folosite pentru expoziţii speciale high-tech, audiţii şi teste ale produselor B&O.

MUZICĂ DE AVANGARDĂ. Ascunsă în Struer, cartierul general al companiei daneze, departe de traseele turistice, „căsuţa high-tech" a celor de la B&O pare să fi dat tonul unui adevărat trend al ­muzeelor high-tech.

În anul bicentenarului Chopin, nici polonezii nu se puteau lăsa mai prejos. În locul unor vitrine cu partituri şi obiecte personale printre care să se perinde turiştii într-o linişte mormântală, Palatul Ostrogski din Varşovia a transformat lumea romantică a lui Fryderyk Franciszek Chopin într-o nouă dimensiune high-tech.

După ce fiecare vizitator primeşte un card cu cip prin care poate interacţiona în timp real cu exponatele, aceștia urmează un coridor lung, ca puntea către o navă spaţială, unde sunetul oricărui instrument muzical poate fi recreat doar păşind pe anumiţi senzori localizaţi în podea. Simultan, o serie de lumini colora­­te pulsează pe ritmul unei partituri de Chopin.

Fiecare încăpere, prevăzută cu ecrane, tonomate interactive şi meniuri care se derulează din perete, este dedicată unui anumit capitol din viaţa celebrului polonez. Totul culminează cu un cub negru, cu aspect SF, unde se află o şuviţă din părul său, masca mortuară şi o carte cu dedicaţii scrise de prietenii săi din epocă.

„Cubul" - în interiorul căruia se derulează pe un ecran aceeaşi propoziţie „Chopin is no more" (Chopin nu mai este) - marchează destinaţia finală a turului, evocând moartea compozitorului la vârsta de 39 de ani.

ROMANII VIRTUALI. Dacă atât mu­­­­zeul Bang&Olufsen cât şi lumea SF a lui Chopin ascund comori tehnologice păzite mai ceva ca peştera lui Aladdin, cel de-al treilea muzeu high-tech pe care orice pasionat de tehnologie trebuie să-l viziteze măcar o dată în viaţă nu are nevoie de paznici, controale amănunţite la intrare sau camere de luat vederi.

Te poţi apropia oricât de mult vrei de exponate şi poţi întinde mâna liniştit către acestea. Ba chiar e amuzant să încerci s-o faci măcar o dată, pentru că vei atinge... aerul. Încăperile muzeului se derulează în realitatea virtuală, recreând în cel mai mic detaliu Herculaneum, oraşul german frate cu Pompeii, acoperit integral de erupţia vulcanului Vezuviu.

Mai micuţ şi mai puţin faimos decât Pompeii, Herculaneum rămâne un mister pe care îl mai desluşesc doar câteva ruine care scot capul din cenuşa vulcanică pe buza golfului Napoli. La câteva sute de metri de acestea se află MAV (Museo Archeologico Virtuale), o iniţiativă îndrăzneaţă care permite turiştilor să facă un tur în timp real al Herculaneum.

Explorând vechile străduţe romane pietruite, decorul se va schimba atât în jurul tău cât şi sub greutatea paşilor. Atingerea fiecărei tălpi de podea eliberează un norişor virtual de „praf", ca şi cum ai merge pe un drum de ţară, lăsând să se vadă motive şi înflorituri de pe vremea romanilor. Iniţiat de o echipă de italieni pasionaţi de istorie şi tehnologie, proiectul este subordonat mai întâi istoriei şi abia apoi ştiinţei.

Gaetano Capasso, unul dintre dezvoltatorii conceptului MAV, declara la momentul lansării, în 2008, că rolul componentei high-tech este de a trezi curiozitatea şi de a recrea ineditul. Când are de-a face cu arta şi cultura trecutului, chiar şi tehnologia trebuie să rămână discretă.           

Citiţi mai multe despre muzeele high-tech ale lumii în numărul 40 al revistei Forbes România.