Firmele nu mai sunt dispuse să acorde angajaţilor prime de Paşte

Firmele nu mai sunt dispuse să acorde angajaţilor prime sau cadouri de Sărbătorile Pascale, cum făceau în anii anteriori. În vremuri de recesiune economică, românii nu mai speră la „motivaţii“ din partea companiilor. Ei sunt preocupaţi de păstrarea locului de muncă şi mai puţin de masa de Paşte.

Condiţiile economice îi determină pe angajaţi să nu se mai aştepte la recompense din partea patronilor. Deşi era prezentă în grila de resurse umane în urmă cu doi ani, politica de acordare a motivaţiilor, atât financiare, cât şi nonfinanciare, s-a schimbat începând cu anul 2008, când multe companii au redus drastic bugetul destinat acestui segment.

Citiţi şi:

Carnea pentru Paşte, mai scumpă cu 20%
Relaxare la saună sau grătare la iarbă verde, de Paşte

Firmele din domenii precum serviciile, producţia sau comerţul erau primele în topul celor mai generoase, acestea acordând până acum doi ani pe lângă prime şi alte tipuri de bonusuri de Paşte.

Bonusuri simbolice

În prezent, multe dintre companii întâmpină dificultăţi financiare şi sunt nevoite să apeleze la practica şomajului tehnic, la disponibilizări masive sau la reduceri salariale. În aceste condiţii, politica de acordare a bonusurilor a dispărut complet sau şi-a păstrat un loc simbolic în buget.

 „Anii trecuţi, firmele ofereau prime în bani, produse specifice sărbătorilor, bonuri-cadou", spune Catrinel Meicu, de la compania de consultanţă în resurse umane Von Consulting.

Anul acesta, companiile vor oferi bonuri de masă, iar ca bani, plafonul cel mai des practicat este cel de 200 lei. „Ponderea motivaţiilor financiare comparativ cu cele nonfinanciare s-a păstrat, raportul fiind de 80% -20%", susţine Alexandru Talmazan, managing partner la agenţia de recrutare Wrightson România. Specialiştii în resurse umane consideră că firmele nu se mai axează pe motivare financiară sau nonfinanciară. Pe fondul tăierii bonusurilor sau al reducerii de salarii, managerii încearcă să-şi menţină echipele eficiente cu costuri tot mai mici.

Serviciul este o reală răsplată

„Am avut clienţi care se gândeau să înlocuiască anumiţi angajaţi vechi cu alţii în ideea în care pe piaţă sunt foarte mulţi bine pregătiţi şi dispuşi să muncească mai eficient şi pentru mult mai puţini bani", spune Catrinel Meicu. Specialistul în resurse umane este de părere că motivarea este, în acest caz, strict legată de mediul de lucru şi de discuţiile de grup sau de cele individuale.

Mulţi români consideră că în această perioadă singura motivare este existenţa locului de muncă şi, prin urmare, se mulţumesc cu acest lucru.

„În condiţiile în care auzim de restructurări la tot pasul, nu ne mai putem gândi la prime. Prefer să am o masă de Paşte mai modestă decât să-mi pierd serviciul", afirmă Mihaela Scarlat, angajată la o companie multinaţională. Femeia declară că se aşteaptă oricând să fie concediată, mulţi dintre cunoscuţii săi aflându-se într-o situaţie similară.

„Cred că pentru mulţi angajaţi singura motivare este că au un job. Aceştia sunt preocupaţi mai degrabă să ţină cu dinţii de serviciul pe care îl au", susţine reprezentantul Von Consulting. Meicu spune că în această perioadă ceea ce contează pentru angajat este siguranţa locului de muncă şi un venit care să-iacopere cel puţin cheltuielile de bază.

Cine dă prime angajaţilor

„Anul trecut nu au lipsit primele în bani de Paşte şi de Crăciun. Anul acesta nu cred că situaţia va fi cu mult diferită, există o oarecare stabilitate, pentru că nu au fost tăieri de costuri în firmă care să se simtă", declară Ciprian Popa, care lucrează la o companie de servicii de consultanţă.

Bărbatul speră ca managementul „să nu uite de prime" nici anul acesta, dar se aşteaptă ca valoarea bonusului să fie mai mică decât anul trecut. „Recompensele pascale au acelaşi efect ca şi cele de Crăciun sau din alte perioade, respectiv creează satisfacţie şi motivează pentru fidelitatea faţă de angajator.

Pentru angajaţii care au familii, recompensele care contează pot fi şi sub forma unui număr de zile libere", spune Talmazan de la Wrightson România.

„Performanţa organizaţiei şi prima de Paşte nu au nicio legătură. Religia şi afacerile sunt din domenii diferite şi complet necorelate", este de părere Iuliana Stan, business manager la compania de consultanţă în resurse umane Human Synergistics România.

O rutină din care vom ieşi greu

Stan spune că primele de Sărbători fac parte din cutuma potrivit căreia „creştinul aşteaptă un miel sau un tichet de masă, rutină veche din care vom ieşi cu greu". Ea susţine că primele nu au nici pe departe efectul de motivare, ci sunt mai degrabă o risipă.

„Religia nu are impact în performanţă, aşa că nu e un merit al vreunui angajat că vine Paştele ca să ia vreo primă", punctează Stan. Iuliana Stan mai spune că recompensele care nu sunt legate de performanţa angajatului cresc inutil un orizont de aşteptări care generează „o mulţumire călduţă" pe termen scurt şi multe frustrări pe termen lung. „Studiile arată că angajaţii îşi doresc aceleaşi lucruri dintotdeauna, şi anume respect şi un mediu de lucru plăcut", declară consultantul.

Dorinţele angajaţilor români

Dacă ar fi să aleagă, românii ar prefera să primească de Paşte recompense financiare, mai ales în condiţiile în care mesele de Sărbători presupun în general cheltuieli în plus. O cercetare realizată de Perspective Group arată că pe primul loc în alegerile angajaţilor au fost primele în bani (40% din respondenţi).

Sondajul mai relevă că 20% din respondenţi şi-au arătat interesul pentru o zi liberă în plus faţă de cele legale, iar 15% pentru o petrecere sau o ieşire informală între colegi. Cercetarea mai arată că, din obişnuinţa anilor trecuţi, 15% din respondenţi ar aprecia şi un cadou din partea angajatorului.

Locul de muncă ideal pe timp de criză

Angajaţii români caută la un loc de muncă posibilităţi de avansare şi dezvoltare, precum şi colegi sau şefi cu care să poată stabili relaţii bune. Pentru jumătate dintre ei contează cel mai mult „oportunităţile de dezvoltare", potrivit unui sondaj realizat la finalul anului 2009 de către Perspective Group, companie de cercetare în domeniul resurselor umane.

Pe locul al doilea, cu 30% din opţiuni, se află relaţia cu şeful şi/sau colegii, fapt ce indică un interes crescut faţă de factorul uman şi de
relaţionare.

„Din ce în ce mai multe persoane caută un mediu uman, cald, deschis, cu caracteristici cât mai apropiate de un adevărat cămin atunci când vine vorba de alegerea unui job, mai ales că se are în vedere cât de mult timp petrece angajatul la locul de muncă", declară Cornelia Popa, HR project manager la Perspective Group.

Studiul mai arată că, deşi criza economică este în plin avânt şi generează probleme financiare, salariul şi siguranţa jobului contează aproape nesemnificativ în alegerea locului de muncă, cu 6% şi, respectiv, 3% din răspunsuri.

Firmă mare, speranţe multe

Percepţia românilor faţă de caracteristicile locului de muncă se modifică semnificativ, în funcţie de dimensiunea companiei în care lucrează. În companiile foarte mari, cu peste 10.000 de angajaţi, oportunităţile de dezvoltare sunt indicate în unanimitate, cu 100%, drept interes principal.

În companiile mici însă, importanţa unei bune relaţii cu şeful şi colegii deţine ponderea cea mai mare - 54%. Specialiştii în resurse umane sunt de părere că în companiile mici relaţiile se construiesc altfel, pentru că angajaţii sunt mai apropiaţi unii de alţii şi rezonează mai mult la problemele celuilalt.

„Chiar dacă responsabilităţile sunt individuale, există o tendinţă de sprijin foarte puternică, iar când este cazul se unesc toţi pentru a îndeplini un obiectiv, până la urmă, comun", spune Cornelia Popa.

O bună relaţie cu şeful şi/sau colegii contează în proporţie de 40% pentru cei cu vârste cuprinse între 18 şi 24 de ani. Pentru palierul de vârstă între 35 şi 54  de ani, acest aspect contează doar în proporţie de 27%.

"Din ce în ce mai multe persoane caută un mediu cald, cât mai apropiat de un adevărat cămin când vine vorba de alegerea unui job."
Cornelia Popa
HR project manager
Perspective Group

Munca peste program, răspândită, dar neplătită

Orele suplimentare pe care le efectuăm la locul de muncă sunt plătite în foarte puţine companii din România, se arată într-un raport al Eurofound, fundaţie europeană pentru îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi de lucru, realizat în cursul anului 2009 în peste 27.000 de firme din 21 de ţări.

Firmele din România preferă să le dea zile libere angajaţilor care muncesc peste program. Astfel, mai mult de 33% din firmele româneşti nu le plătesc angajaţilor orele suplimentare. Ţara noastră se regăseşte în grupul celor în care se obişnuieşte ca orele suplimentare să fie compensate nu cu bani, ci cu zile libere, alături de Germania, Belgia, Luxemburg şi Danemarca.

Astfel, circa 29% din companiile româneşti le acordă angajaţilor posibilitatea de a-şi recupera orele petrecute la serviciu prin zile libere. Lipsa compensaţiei pentru orelele suplimentare este cel mai des întâlnită în domeniul serviciilor şi destul de rară în producţie, se arată în raportul internaţional. În aproape 44 % din companiile de pe teritoriul Uniunii Europene, 40% din angajaţi se prezintă la lucru în zilele de sâmbătă.

33% din firmele româneşti nu le plătesc angajaţilor orele suplimentare.