Există vreo legătură între albirea timpurie a părului şi stilul de viaţă stresant? Răspunsul este neaşteptat

Părul cărunt nu este doar o problemă a persoanelor în vârstă, pentru că primele fire de păr alb apar de multe ori în jurul vârstei de 30 de ani. Rodney Sinclair, dermatolog şi cercetător la Universitatea din Melbourne, prezintă câteva informaţii mai puţin cunoscute despre această afecţiune.

Chiar dacă mulţi cred că stresul şi un stilul de viaţă agitat, dezechilibrat, duc la o încărunţire prematură a părului, acest lucru nu este adevărat. Cercetările ştiinţifice nu au demonstrat o legătură clară între albirea părului şi stilul de viaţă, scrie Rodney Sinclair în publicaţia The Conversation.

Primele fire de păr alb apar în jurul vârstei de 30 de ani, de obicei la tâmple, iar apoi se extind în restul capului. Cei mai mulţi bărbaţi au un şarm aparte cu părul uşor grizonat şi nu se feresc să-l arate, în timp ce femeile recurg de obicei la diferite artificii şi îşi vopsesc părul.

În jurul vârstei de 50 de ani, jumătate din populaţie este căruntă în proporţie de 50%, arată studiile. Bărbaţii sunt de obicei mai afectaţi decât femeile, iar din punct de vedere etnic, rasa caucaziană (albă) este defavorizată, comparativ cu asiaticii sau persoanele de culoare.

Culoarea părului este determinată de celulele numite melanocite, care se află în firul de păr. Melonocitele produc un pigment care colorează firul în diferite nuanţe. Culorile diferite sunt date de procentul în care aceste celule conţin pigmenţi de culoare neagră şi maronie, comparativ cu pigmenţii de culoare roşie şi galbenă.

Melanocitele conferă culori diferite părului şi în funcţie de zona unde acesta este localizat. De exemplu, părul pubian este mai închis la culoare, la fel şi genele. În părul pubian, la subraţ sau în barbă apar uneori nuanţe roşiatice, chiar şi la persoanele care sunt şatene. Asta se întâmplă datorită prezenţei unei cantităţi mai mari de pigmenţi de culoare roşie.

Culoarea părului poate fi modificată temporar de unele medicamente sau hormoni. De exemplu, nivelul crescut de progesteron şi estrogen din corpul unei femei gravide poate duce la o culoare mai închisă a părului, la fel şi tratamentele pentru epilepsie. În schimb, unele medicamente care tratează malaria pot da părului o culoare mai deschisă.

Încărunţirea părului este determinată de factori genetici, nu de stilul de viaţă sau de stres, spun cercetătorii. Nu au fost încă identificate genele care produc această schimbare, dar este evident că gemenii identici încărunţesc la aceeaşi vârstă şi în mod similar. Prin urmare, nu contează însă dieta urmată sau stilul de viaţă.

În schimb, unele boli autoimune pot provoca o pierdere prematură a culorii părului. Este vorba în special de vitiligo şi alopecia areata, afecţiuni care distrug celulele cu pigmenţi. Încărunţirea prematură poate să apară şi în unele forme de anemie sau de boli ale tiroidei.