De ce mulţi oameni se tem de clovni? Psihologii încearcă să explice acest fenomen

Aparent, un clovn inspiră veselie şi bună dispoziţie, dar imaginea unui asemenea personaj are efecte ciudate asupra unor oameni: le produce nelinişte sau chiar panică. Nu-i de mirare că mulţi scenarişti de filme de groază includ în povestea lor şi scene cu clovni.

Mulţi copii mici se sperie de clovni, dar sunt şi adulţi care au o adevărată fobie, o tulburare de anxietate numită în acest caz coulrofobie. Fobia este o frică iraţională, foarte puternică, asociată deseori cu unele traume din copilărie, de aceea nu este surprinzător că imaginea unui clovn apare destul de des în topul celor mai frecvente fobii, scrie Business Insider.

În cazul copiilor, explicaţia este relativ simplă. Copiii care au în jur de 2 ani reacţionează foarte rău când văd un corp uman asociat cu o figură neobişnuită. Prin urmare, aspectul ciudat, nefiresc, al chipului unui clovn îi poate speria pe micuţi.

De multe ori, fobiile sunt explicate prin frica faţă de animale periculoase, care în trecutul speciei noastre ne ajuta să supravieţuim. Un exemplu clasic este arahnofobia, adică fobia de păianjeni. Dar şi în cazul clovnilor poate fi vorba de un mecanism similar.

Antropologul Claude Levi-Strauss studiază măştile folosite în diferite triburi. Persoanele care poartă măşti, inclusiv clonvii, pot fi considerate, inconştient, ca fiind periculoase. Asta deoarece masca oferă o libertate mai mare, îl fereşte pe posesorul ei de comunicarea cu alţii, astfel încât el poate evita mai uşor convenţiile sociale şi consecinţele unui comportament greşit.

Şi Sigmund Freud a încercat să găsească un răspuns pentru această fobie. El spune că teama este produsă de combinţa dintre elemente necunoscute şi cunoscute, care se regăsesc pe chipul unui clovn. Un asemenea personaj ne este foarte familiar şi totodată extem de nefamiliar, iar această combinaţie produce repulsie.

Aceeaşi reacţie apare la mulţi oameni atunci când privesc un robot foarte realist, umanoid. Elementele familiare atrag, iar cele nefireşti sperie.

Steven Scholzman, psihiatru la Facultatea de Medicină a Universităţii Harvard, spune că rânjetul emblematic, mereu neschimbat, al unui clovn, este cel care sperie de fapt. Oamenii consideră că un zâmbet este ceva pozitiv, plăcut, dar o persoană care ar râde mereu nu ar fi considerată normală. De aceea, un clovn cu un râs pictat mereu pe faţă pare să ascundă ceva, iar acest lucru produce nelinişte.