De ce adulţii învaţă limbi străine mai greu decât copiii
0Contrar opiniei generale, copiii nu au o capacitate mai mare de asimilare a limbilor străine, comparativ cu adulţii. Ei învaţă mai rapid alte limbi pentru că folosesc un sistem diferit de învăţare.
Este cunoscut faptul că un copil învaţă mult mai uşor limbile străine, dar motivul nu este o capacitate mai mare de asimilare sau de concentrare, susţin oamenii de ştiinţă. Explicaţia nu este nici lipsa de strădanie a adulţilor, ci, din contră, strădania în exces, potrivit cercetătorilor de la Institutul de Cercetare Neurologică McGovern, din cadrul MIT, citaţi de Livescience.com.
Adulţii şi copiii folosesc sisteme de învăţare diferite, iar capacităţile congnitive superioare ale adulţilor se dovedesc un dezavantaj când e vorba despre învăţarea unei limbi străine, au descoperit specialiştii în cadrul unui studiu la care au participat 22 de vorbitori nativi de engleză. Ei au fost rugaţi să asculte, vreme de 10 minute, propoziţii într-un limbaj inventat. Propoziţiile respective conţineau nouă cuvinte de cate doup silabe şi fiecare cuvânt aparţinea unei categorii – din 3 posibile – create în funcţie de structura fonetică. În timp ce ascultau, participanţii la studiu au fost rugaţi să coloreze nişte desene, pentru a nu-şi concentra întreaga atenţie asupra cuvintelor rostite.
Cercetătorii i-au testat apoi pentru a vedea cum au perceput limbajul. Participanţii la studiu au ales, dintre două cuvinte şi două propoziţii, pe cea care, în opinia lor, ar aparţine limbajului auzit anterior.
Într-o a doua etapă a studiului, 66 de vorbitori nativi de engleză au dat aceleaşi teste, dar, de data aceasta, cercetătorii au spus unei treimi dintre participanţi să încerce să înveţe vocabularul. O altă treime dintre participanţi a fost rugată să înveţe diferitele categorii de cuvinte (ca atunci când învăţăm categorii de substantive într-o limbă străină), iar ultimei treimi i s-a spus să reţină contextele în care apăreau categoriile respective (care se aseamănă învăţării regulilor gramaticale mai complicate ale unei limbi străine).
Pentru a se asigura că participanţii la studiu îşi concentrează toată atenţia asupra învăţării, cercetătorii nu le-au mai permis să coloreze desene, ci să apese pe un buton ori de câte ori credeau că recunosc cuvinte din vocabularul respectiv sau tipare gramaticale. Concluzia experimentului:concentrarea şi strădania de a învăţa i-au ajutat pe adulţă să înveţe vocabularul de bază, dar le-a scăzut capacitatea de a învăţa gramatica unei limbi străine. Grupul din cel de-al doilea experiment a învăţat corect cu 20% mai multe cuvinte din vocabular, comparativ cu subiecţii din primul expermient, care au colorat în timp ce ascultau vocabularul inventat. De partea cealaltă, primul grup a învăţat mai bine gramatica, având rezultate cu 20% mai bune la testele pe care le-au efectuat ulterior.
Sisteme diferite de învăţare
Oamenii au două mecanisme de memorare: unul se numeşte memorie declarativă, care ne ajută să dobândim cunoştinţe elementare, cum ar fi diverse fapte sau vocabularul unei limbi, iar cel de-al doilea este memoria procedurală, care ne ajută să deprindem diverse abilităţi şi aptitudini, cum ar fi mersul pe bicicletă. În cea mai mare parte a timpului, acest tip de învăţare are loc în mod inconştient.
Memoria procedurală, care se dezvolrtă mai devreme în viaţă, face posibilă învăţarea unor lucruri complexe, precum regulile gramaticale ale unei limbi străine. Memoria declarativă, care se dezvoltă în timp, ajută oamenii să înveţe vocabularul unei limbi. În cazul copiilor, memoria procedurală este bine dezvoltată, dar nu şi cea declarativă. Prin urmare, ei pot învăţa regulile gramaticale mai rapid decât adulţii, fără a fi distraşi de procesele memoriei declarative.