Cum se răspândesc legendele urbane

De la parizerul care conţine hârtie igienică până la ambulanţa care răpeşte copii, miturile urbane se transmit rapid pentru că fricile oamenilor pot fi uşor speculate. În vara ce abia a trecut, o isterie generală pusese stăpânire pe România, mai ales printre părinţi.

Lumea vorbea pe internet despre o ambulanţă, în unele variante ale relatării de culoare neagră, care circula noaptea pe străzile oraşelor şi răpea copii. Pe tonul cel mai serios, îngrozit chiar, nenumărate voci povesteau cum copiii erau operaţi în ambulanţă, li se fura câte un rinichi, apoi erau returnaţi părinţilor, care se trezeau cu ei la uşă. Ulterior, părinţii aveau să afle că odraslei lor îi lipseşte un rinichi, dar abia în urma unui control medical amănunţit.

Oricât ar părea de absurd, mitul urban cu ambulanţa a „prins" foarte repede şi s-a răspândit în toată ţara. Dintr-odată, fiecare s-a trezit că ştie pe cineva care a păţit-o. Fenomenul devenise o certitudine şi nimeni nu-i mai punea la îndoială veridicitatea. Urmarea: ambulanţele, cele reale, care interveneau să salveze oameni, au fost atacate cu pietre.

De-a lungul timpului, nenumărate astfel de legende urbane şi-au făcut loc în folclor. Mulţi îşi amintesc, probabil, de o poveste care circula în anii '80 despre o sectă religioasă care ucidea copii într-un ritual ezoteric. Atunci, mai mulţi bărbaţi care purtau barbă şi părul lung au fost bătuţi crunt pe stradă, fiind suspectaţi că făceau parte din secta respectivă.

Ulterior s-a vorbit despre parizerul care conţinea hârtie igienică şi, mai recent, de maşinile de cusut Singer care valorează zeci de mii de euro. De asemenea, în anii '90 era foarte popular mitul cu produsele alimentare pe eticheta cărora codul de bare începea cu cifra 0. Potrivit site-ului mituriurbane.vira.ro, legenda spunea că acele produse erau cele mai bune, pentru că erau fabricate în Germania. 

Un zvon a ţinut-o în casă

Roxana Gherghel (33 de ani), din Bucureşti, mama unui băiat de 3 ani, a trăit cu intensitate „episodul ambulanţa". „Toate prietenele mele erau speriate şi nu-şi mai scoteau copiii din casă. Spuneau că mai multe colege de-ale lor au amice cărora le-au dispărut copiii.

Încet, încet mi-au indus şi mie aceeaşi teamă. Am renunţat să mai ies în parc, aşa cum făceam în fiecare dimineaţă, şi toată ziua stăteam pe internet, căutând ştiri despre ambulanţe şi trafic de organe. Cu cât citeam mai multe lucruri, cu atât eram mai îngrozită. O săptămână n-am ieşit cu copilul din casă şi mi-a venit inima la loc abia după ce am văzut la televizor reportaje care contraziceau categoric zvonul", povesteşte Roxana Gherghel.

„Fricile pot fi speculate"

Miturile urbane prind foarte repede atunci când conţin o doză de adevăr şi mai ales dacă subiectul este unul negativ, de preferat despre un lucru îngrozitor, de temut, susţin specialiştii.

„Pe lângă jumătăţile de adevăr pe care se bazează, acest gen de folclor speculează vidul de informaţie şi anumite frici ale oamenilor, specifice mediului în care trăiesc", spune sociologul Alfred Bulai.

„Anumite legende se dezvoltă profitând de temerile endemice ale oamenilor, de pildă frica de cutremur sau groaza de-a merge noaptea în cimitir. Este cert că veştile rele circulă cu mult mai repede decât cele bune, pentru că omul este genetic construit să fie atent la pericol, indiferent de unde vine el", adaugă specialistul.

Problemele cu miturile urbane apar atunci când urmările lor îi afectează pe alţii (cazul ambulanţa sau cazul secta, când oameni nevinovaţi au fost răniţi) sau atunci când din propagarea lor cineva are, în mod necinstit, de câştigat.

„Trebuie să fim foarte atenţi la aceste poveşti, pentru că ele pot fi răspândite intenţionat de persoane care urmăresc un profit. O frică generală poate fi speculată financiar", conchide sociologul Alfred Bulai.

Mituri urbane

Româneşti

- Restaurantul unde se găteşte mâncare din carne de om.
- Conductorul de metrou care a anunţat că urmează „Timpuri grele", în loc să anunţe staţia „Timpuri noi". Se întâmpla pe vremea lui Nicolae Ceauşescu.
- Mireasa frumoasă şi misterioasă care circulă cu taxiul. După cursă, taximetristul afla că femeia în cauză era, de fapt, moartă de câţiva ani.
- Un CD atârnat la oglinda retrovizoare a maşinii funcţionează ca un antiradar.
- Casa bântuită. Mit valabil oriunde există o casă părăsită.
- Maşina de cusut Singer care valorează zeci de mii de euro.
- Sectele sataniste. Legendă valabilă în general în zonele frecventate de găşti de rockeri.
- Criminalul în serie Rîmaru nu a murit. El ucide în continuare.

Internaţionale

- Aligatorul care creşte în canalizarea oraşului american New York.
- La mall, bărbatul elegant şi manierat care ajută o femeie încărcată de bagaje este un ucigaş în serie.
- Pisicile care „sug" răsuflarea bebeluşilor.
- Pistolul fabricat din oase de pui.
- Hoţul care fură poşeta unei femei găseşte înăuntru o pisică moartă.
- O anumită specie de cactus care explodează.

"Toate prietenele mele erau speriate de ambulanţa-fantomă şi nu-şi mai scoteau copiii din casă. Încet, încet mi-au indus şi mie aceeaşi teamă."
Roxana Gherghel
mamă

"Anumite legende se dezvoltă profitând de temerile endemice ale oamenilor, de pildă frica de cutremur sau groaza de-a merge noaptea în cimitir. "
Alfred Bulai
sociolog