Cum ne schimbă viaţa reţelele de socializare

În această viaţă ai cel puţin 100 de prieteni: ei nu uită niciodată când e ziua ta, ştii întotdeauna despre ei când merg în concediu, unde ies în oraş şi, eventual, ce au mâncat la masa de prânz. Este vorba, desigur, despre o lume paralelă cu cea reală, lumea din reţelele de socializare.

Reţeaua socială Facebook are peste 800 de milioane de utilizatori activi. 50% din aceştia intră pe pagina personală cel puţin o dată în fiecare zi. „Volumul reţelelor sociale din mediul online este atât de mare, încât fenomenul parcă a explodat. Şi se pare că devine din ce în ce mai răspândit, «înghiţind» viaţa socială reală", observa profesorul de matematică şi de informatică Dan Ştefănescu din cadrul Universităţii Suffolk din Boston, SUA. Nici nu este de mirare, de vreme ce prietenia în reţelele de socializare nu este condiţionată, de cele mai multe ori, decât de proximitate sau de unele interese comune.

Ca să devii prieten cu cineva pe Facebook nu trebuie să-ţi demonstrezi calităţile, de altfel poate doar criteriile superficiale de tipul aspectului fizic contează în astfel de situaţii. „Este mult mai uşor să-ţi faci noi prieteni în reţelele de socializare fiindcă, spre deosebire de viaţa reală, o persoană se poate «împrieteni» cu prietenii prietenilor la infinit", a completat profesorul Dan Ştefănescu, care foloseşte reţelele sociale online ca unealtă de cercetare. Aşa ajunge o persoană să aibă în medie 130 de prieteni în viaţa virtuală, faţă de maximum 10 în viaţa reală.

Prieteniile virtuale le sabotează pe cele reale

Evident, o prietenie virtuală nu va fi niciodată la fel de profundă ca aceea care se leagă în viaţa reală, decât dacă cele două ajung, la un moment dat, să se întrepătrundă. Mulţi psihologi susţin chiar că relaţiile virtuale pot afecta în mod considerabil viaţa socială reală, având avantajul că pot fi cultivate fără absolut niciun deranj. Unii dintre noi nu mai comunică nici măcar cu colegii la serviciu în scurtele pauze, ci îşi verifică pagina de Facebook. Iar după o zi obositoare de lucru, nu mai au energia necesară pentru a ieşi în oraş cu prietenii, în schimb îşi „spionează" până târziu în noapte amicii din reţelele de socializare.

Ne satisfacem nevoia de a-i spiona pe ceilalţi

În principiu, în cadrul acestor relaţii virtuale, nu suntem mai mult decât martorii unor detalii intime aparţinând prietenilor noştri. Un articol publicat în revista americană „Scientific American Mind"  anul acesta arată că nevoia de a-şi observa îndeaproape semenii este specifică şi unor primate, cum sunt cimpanzeii. Totuşi, socializarea în reţelele virtuale de tipul Facebook, Twitter, LinkedIn sau, mai nou, Google+ nu răspunde numai unei nevoi ancestrale, ci are şi oarecare beneficii, spun oamenii de ştiinţă. Unul dintre ele ar fi că persoanele retrase, care nu-şi fac cu uşurinţă prieteni în viaţa reală pot deveni mai sociabili în mediul virtual şi nu se vor mai simţi la fel de singure.

Favorizează dezvoltarea unor zone cerebrale

Un studiu realizat de oamenii de ştiinţă britanici de la Colegiul Universitar din Londra a demonstrat că numărul de prieteni de pe Facebook influenţează materia cenuşie din creier. Astfel, cu cât avem un număr mai mare de prieteni în reţelele de socializare online, cu atât anumite zone din creier se dezvoltă mai mult.

Potrivit cercetătorilor britanici, trei arii cerebrale din neocortex (stratul exterior al celor două emisfere cerebrale, cu dezvoltarea cea mai complexă) se modifică în funcţie de nivelul de socializare pe Facebook. Doar una dintre aceste zone este responsabilă de percepţia socială atât în viaţa reală, cât şi în lumea virtuală. Ea vizează modul în care procesăm şi în care memorăm reacţiile emoţionale ale celor din jur. Celelalte două zone care se dezvoltă la cei cu mulţi prieteni pe Facebook sunt specializate pentru relaţionarea virtuală.

Cum ne influenţează comportamentul

Zilnic, în reţelele de socializare sunt popularizate cazuri ale unor persoane bolnave care au nevoie de ajutor bănesc pentru a se trata. Atunci când li se prezintă o astfel de situaţie, mulţi dintre noi îşi dezvoltă latura generoasă şi empatică. Fie că trimitem mai departe anunţul respectiv, fie că venim în ajutorul celui nevoiaş într-un mod mai practic, ne dovedim, într-o oarecare măsură, altruismul.

De asemenea, prin intermediul reţelelor de socializare sunt popularizate şi o serie de probleme de sănătate. Un exemplu în acest sens este campania de conştientizare asupra problemei pe care o reprezintă cancerul de sân la ora actuală. Chiar dacă majoritatea femeilor nu au făcut decât să posteze pe peretele principal (wall) mesaje legate de cancerul mamar, o parte dintre ele au mers mai departe de atât. Ele s-au interesat care sunt metodele de monitorizare a sănătăţii sânilor şi chiar şi-au făcut analizele necesare. Aceasta înseamnă că reţelele sociale pot să ne influenţeze şi în mod pozitiv starea de sănătate.

Intimitatea, de domeniul trecutului

„Singur", „Într-o relaţie şi e complicat" sunt etichetele care-i anunţă pe toţi prietenii din listă cu privire la viaţa ta de cuplu. În plus, în multe cazuri, situaţii din viaţa personală, dacă nu chiar intimă, devin „de postat pe Facebook". De altfel, potrivit statisticilor acestei reţele de socializare, în fiecare zi sunt publicate peste 250 de milioane de fotografii. Din acest motiv, noţiunea de intimitate a căpătat alt înţeles, iar noi am ajuns să ne expunem tot mai mult.

Ne fac mai infantili

Unii cercetători în neuroştiinţe spun că timpul îndelungat dedicat socializării online nu rămâne fără consecinţe nici asupra fizicului, nici asupra psihicului. De altfel, profesorul Susan Greenfield din cadrul Universităţii Oxford consideră că noile reţele de socializare „infantilizează" creierul. Mai exact, ea crede că acest tip de socializare ne determină să regresăm până la stadiul în care redevenim atraşi de zgomote şi de lumini strălucitoare, să avem o atenţie limitată şi să nu gândim în perspectivă.

Specialistul nostru

Lena Rusti
psiholog psihoterapeut

Reţelele de socializare sunt un mediu prielnic de decompensare a nevoilor ce nu pot fi exprimate plenar „in vivo". În reţelele de socializare putem întâlni de la persoane integrate social, care îşi completează viaţa socială împărtăşind lucruri cu prietenii sau care găsesc oportunitatea de a face noi cunoştinţe, până la persoane cu probleme serioase de integrare, care nu ştiu sau nu se simt în stare să interacţioneze natural. Din această cauză, o persoană foarte activă pe o reţea de socializare nu este numaidecât o persoană sociabilă. Diferenţa se poate observa chiar dacă nu întâlneşti acea persoană, atunci când comunicarea este de mai lungă durată, pentru că timpul scoate la iveală eventualele probleme ale persoanei.

Consecinţe

Reţelele de socializare de tipul Facebook pot crea dependenţă, atrag atenţia psihologii.