VIDEO Start la Oscarurile româneşti

58 de titluri, dintre care 18 lungmetraje, au şanse să-şi adjudece mult râvnitele Premii Gopo, la gala care va avea loc la 28 martie. Prezenţa unor apreciate lungmetraje, precum „Autobiografia lui Nicolae Ceauşescu“, „Marţi, după Crăciun“ sau „Medalia de onoare“, face extrem de dificilă misiunea juriului.

Numărul-record de titluri ale unuia dintre cei mai prolifici ani cinematografici din ultima vreme pune la grea încercare juriul Galei Premiilor Gopo: 56 de titluri - 18 lungmetraje, 10 documentare şi 30 de scurtmetraje, lansate în cursul anului 2010 - au intrat în cursa pentru nominalizările galei, ajunsă la cea de-a cincea ediţie, care va avea loc la 28 martie 2011, în organizarea Asociaţiei pentru Promovarea Filmului Românesc.

Citiţi şi:

Actorii români se duc spre Hollywood

Cele mai aşteptate filme în 2011

După anunţul nominalizărilor la Gala Premiilor Gopo 2011, care va avea loc pe 21 februarie, peste 400 de profesionişti activi din toate domeniile industriei de film româneşti vor fi invitaţi, ca şi în anii trecuţi, să voteze pentru desemnarea câştigătorilor trofeelor din acest an, până la 27 martie 2011 inclusiv.

Regizorul Radu Muntean (centru), Mimi Brănescu (stânga) şi Maria Popistaşu, pe platoul de la „Marţi, după Crăciun“

11 pentru Gopo

George Piştereanu şi Ada Condeescu, în „Eu când vreau să fluier, fluier“, marele câştigător de la Berlin

Nominalizările celei de-a cincea ediţii vor fi stabilite de un juriu alcătuit, în acest an, din 11 membri (spre deosebire de 7, până acum), nume prestigioase din branşă: directorul de imagine Dan Alexandru, actriţa Medeea Marinescu, regizorii Florin Iepan şi Sinişa Dragin, criticii de film Tudor Caranfil, Mihai Chirilov, Angelo Mitchievici şi Alexandra Olivotto, jurnaliştii Florentina Ciuverca şi Florin Barbu şi producătorul Gabi Antal. Sarcina celor 11 nu este deloc uşoară, ci, dimpotrivă, implică o maximă responsabilitate. Anul care s-a încheiat a fost unul dintre cei mai străluciţi pentru cinematografia românească, atât prin numărul-record de pelicule lansate, cât şi prin valoarea acestora, certificată prin proiecţia în festivaluri prestigioase şi prin entuziasmul stârnit în rândul criticii.

„Am fost foarte încântată când mi s-a făcut propunerea de a fi membru al juriului", a mărturisit, pentru „Adevărul", actriţa Medeea Marinescu. „Am votat la precedentele ediţii şi am avut reţinere faţă de anumite nominalizări, mai ales cele pentru departamentele tehnice: machiaj, imagine, scenografie. Am avut opţiuni diferite atunci, iar acum voi da şansa altora de a fi nemulţumiţi de nominalizările mele. Am propriile mele referinţe, aprofundate prin prisma propriei mele profesii", explică actriţa, care consideră un pas înainte că numărul membrilor juriului a crescut la 11, dar deplânge includerea unui număr prea mare de critici de film: „Pasul următor ar fi prezenţa unui număr mai mare de profesionişti aplicaţi, din toate domeniile care-s foarte importante pentru film: scenografie, imagine, sunet etc.".

Deziluzii şi speranţă

Secvenţă tensionată din „Portretul luptătorului la tinereţe“

Regizorul documentarist Florin Iepan sintetizează o „stare de fapt": „Premiile Gopo reflectă un lucru: ficţiunea şi-a căpătat un statut, documentarul şi animaţia încă şi-l caută". Cele două sunt genuri „second-hand", în viziunea organismelor abilitate, spune Iepan, şi de-aici pleacă haosul şi confuzia generale.

„Nu ne va fi uşor, pentru că 2010 a fost un an cu multe filme şi multe dintre ele bune sau foarte bune. Însă e mai plăcut să ai de unde alege totuşi", ne-a declarat jurnalistul Florentina Ciuverca, editor al site-ului filmreporter.ro, care completează: „Eu tocmai descopăr câteva scurtmetraje foarte interesante, dintre cele eligibile, care demonstrează că generaţia care vine din urmă are şi idei bune şi know-how".

Ceauşescu şi Rebengiuc, printre concurenţi

Mult râvnitele trofee ale Galei Premiilor Gopo Foto: Adi Marineci

Nu lipsesc din lista filmelor propuse pentru nominalizare marile hituri cinematografice ale anului trecut: lungmetrajul „Autobiografia lui Nicolae Ceauşescu“, de Andrei Ujică – prezentat în premieră la Cannes şi întâmpinat elogios de critică –, „Eu când vreau să fluier, fluier“, debutul în lungmetraj al lui Florin Şerban – marele învingător la Berlin, de unde s-a întors cu două distincţii – sau „Marţi, după Crăciun“, selecţionat la Cannes 2010 – filmul maturităţii depline a regizorului Radu Muntean. Li se alătură alte filme remarcabile, care fac destul de grea selecţia (nominalizările fiecărei secţiuni trebuie să se încadreze între 3 şi 5 titluri): „Felicia, înainte de toate“ – debutul ca regizor al „omului din umbră“ al noului val românesc, scenaristul Răzvan Rădulescu –, „Medalia de onoare“, regia Peter Călin Netzer – cu un rol de excepţie pentru Victor Rebengiuc – şi „Portretul luptătorului la tinereţe“ – controversatul debut în lungmetraj al lui Constantin Popescu jr. Filmele „Autobiografia lui Nicolae Ceauşescu“şi „Kapitalism – Reţeta noastră secretă“ (regia Alexandru Solomon) au reuşit performanţa de a fi eligibile atât la lungmetraj, cât şi la documentar.