VIDEO Istoria se repetă: Nadia Comăneci şi Cătălina Ponor, furate la bârnă

Modul în care a pierdut Cătălina Ponor medalia de bronz la bârnă a readus în prim-plan un episod similar ce s-a petrecut la Olimpiada de la Moscova.

24 iulie 1980. O zi a infamiei, a furtului şi a ruşinii pentru gimnastica artistică mondială. Nadia Comăneci, „zeiţa de la Montreal”, îşi apăra, la Moscova, titlul la individual compus, cucerit în urmă cu patru ani în Canada. Totul a decurs, pentru Nadia, cum nu se poate mai bine, până la ultimul aparat: bârna. A urmat o evoluţie perfectă la bârnă şi o lungă aşteptare pentru afişarea notei. De ce? Se pregătea un mare furt în urma căruia, Nadia avea să fie deposedată de medalia de aur pe care o merita din plin.

Jocurile Olimpice din 1980, organizate la Moscova, au început sub auspicii nefaste pentru sportul mondial Întrecerile au fost boicotate de peste 60 de ţări din Occident, care au protestat astfel, la îndemnul preşedintelui SUA, Jimmy Carter, faţă de invadarea Afganistanului de către sovietici.

România s-a prezentat la startul Jocurilor Olimpice de la Moscova cu o echipă imbatabilă de gimnastică, în fruntea cărei strălucea Nadia Comăneci. De partea cealaltă, echipa Uniunii Sovietice venea după o mare frustrare. Cu un an în urmă, la Fort Worth, pierduseră pentru prima dată titlul mondial pe echipe în faţă României. Aşa că sovieticii şi-au luat toate măsurile de precauţie contra Nadiei.

Începe concursul

Cu două evoluţii bune la sol şi la paralele, Nadia se afla abia pe locul locul patru. Arbitrele au „ciupit-o” la punctaj, dar nu în mod decisiv. Urmau paralele, aparatul preferat al româncei. Nadia a făcut un exerciţiu perfect şi a primit nota maximă ce se acorda atunci: 10. Astfel, înaintea ultimei rotaţii urcase pe locul 2, cu 69,230 puncte, după germanca Maxi Gnauck (69,730p), dar înaintea Elenei Davâdova (69,200p). La ultimul aparat, Gnauck a făcut două sărituri uşoare, nu tocmai exacte, astfel că notele pe care le-a primit (9,90, respectiv 9,70) au scos-o şi pe ea din lupta pentru titlu.

A urmat duel decisiv între Nadia şi Davâdova, ce trebuia tranşat în arenă, nu în culise. Prima care a intrat în focul luptei a fost Nadia, la bârnă. Spre stupefacţia delegaţiei române şi a milioane de telespectatori, intrarea Nadiei în concurs, la bârnă, a fost întârziată. Scopul era ca Davâdova să poată executa exerciţiul la paralele înaintea româncei - în acest fel rusoaica nu concura sub presiunea notei obţinute de Nadia.

Iată ce a povestit mai târziu antrenorul României, Bela Karolyi: „M-am dus la masa juriului ca să întreb ce se întâmplă. Nimeni nu a catadicsit să-mi răspundă. După ce-a de-a cincea concurentă, Davâdova îşi începuse şi ea exerciţiul. M-am întors să-i urmăresc evoluţia. Îşi redusese şansele de a greşi, eliminând elementele dificile. În acelaşi timp în care picioarele ei atingeau solul, pe tabelă a apărut nota 9,95. Puteau foarte bine s-o afişeze înainte de a concura".

Până la urmă a primit şi Nadia, „verde” pentru a evolua la bârnă. A făcut un exerciţiu perfect, prin urmare nota nu putea fi mai mică de 9,95, îndeajuns ca ea să devină din nou campioană olimpică absolută. Însă, afişarea rezultatului s-a tot amânat. Şi apoi stupoare! Juriul format din arbitre reprezentând Cehoslovacia, Polonia, Bulgaria şi URSS a decis ca nota Nadiei să fie 9,85!

„Ordinul era clar”

Cristian Ţopescu, comentatorul TVR, avea să îşi amintescă: „Bela Karolyi se agita ca un leu în cuşcă. Protesta. Încerca să discute cu arbitrele. A intervenit şi secretarul Federaţiei de Gimnastică, Nicolae Vieru. Întrecerea a fost întreruptă timp de 28 de minute, iar eu trebuia să comentez ceea ce vedeam pe ecran. Deznodământul n-a fost fericit, Nadiei acordându-i-se o notă cu care s-a clasat pe locul 2 la individual compus. Am simţit nevoia de a spune câteva lucruri critice la adresa arbitrelor acelui concurs şi nu m-am abţinut să nu o fac".

Şi, totuşi, ce s-a întâmplat? Peste ani, Nicolae Vieru, actualul preşedinte de onoare al Federaţiei Române de Gimnastică, a rememorat evenimentele: „Erau patru arbitre în Comisie. Doamna Maria Simionescu şi cea din Anglia au dat notele pe merit, dar cele din URSS şi Cehoslovacia au acordat note foarte mici. Doamna Simionescu a oprit concursul, a încercat să determine schimbarea notei, s-a zbătut pentru Nadia, însă ordinul preşedintelui forului internaţional, sovieticul Iuri Titov, era clar, nota trebuia să rămână aceeaşi“.

Nadia avea să se revanşeze în concursul pe aparate, unde a obţinut medalia de aur la bârnă şi sol. Elena Davâdova, cea favorizată de arbitraj, n-a reuşit atunci să obţină decât un „argint",la bârnă.

Nicolae Ceauşescu s-a abţinut să retragă echipa din concurs, spre deosebire de momentul Praga din 1977, când a ordonat retragerea gimnastelor de la Campionatul European, tot din cauza arbitrajul ostil echipei feminine a României.