Vă mai amintiţi de: Toma T. Socolescu
0A rhitect important al primei jumătăţi a secolului XX, Toma T. Socolescu (1883 – 1960) a conceput construcţiile reprezentative din zona Prahova şi în special pe cele din oraşul său natal, Ploieşti, multe dintre acestea fiind considerate astăzi monumente istorice.
În paralel cu opera sa arhitecturală, Socolescu a desfăşurat şi o carieră politică, fiind, pe parcursul anilor '20-'40, primar al Ploieştiului, consilier al Primăriei, prefect al Prahovei şi apoi primar al comunei Păuleşti.
Născut în Prahova, într-o familie de arhitecţi, Socolescu a studiat la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism din Bucureşti, avându-l ca profesor pe însuşi Ion Mincu. S-a specializat în arhitectură civilă şi religioasă. După sfârşitul Primului Război Mondial, când a îndeplinit în paralel funcţiile de primar şi arhitect-şef al Ploieştiului, a început o serie de lucrări în urma cărora s-au ridicat clădirile reprezentative din oraş. Între 1924 şi 1932 a construit Colegiul Naţional „Ion Luca Caragiale" din Ploieşti. Tot în 1924 a început şi lucrul la finalizarea Palatului Justiţiei, astăzi Palatul Culturii, edificiu conceput cu aproape două decenii în urmă de arhitectul francez E. Doneaud. Tot Socolescu a proiectat poate cea mai cunoscută construcţie din Ploieşti, rămasă un reper al oraşului - Halele Centrale - ridicată între anii 1929 şi 1935.
Fiind primar al comunei Păuleşti între anii 1937 şi 1940, a luat iniţiativa de a construi majoritatea clădirilor publice de aici, printre care Primăria, şcoala ce i-a păstrat numele, precum şi spaţii de relaxare, cum ar fi „Parcul cu castani". În perioada comunistă, arhitectul a fost alungat de la reşedinţa sa din Păuleşti şi forţat să se mute în Bucureşti, unde a fost persecutat din cauza refuzului de a adera la partid. A muncit până la 74 de ani, apărând stilul arhitectural tradiţional românesc, de influenţă brâncovenească, după principiile căruia lucrase întreaga viaţă.