Vă mai amintiţi de: Petre Antonescu

Creatorul unui număr impresionant de construcţii istorice din Bucureşti – printre care Palatul Primăriei Capitalei, Facultatea de Drept, Palatul Băncii Marmorosch Blanck, Palatul Creţulescu sau emblematicul Arc de Triumf – sau din ţară (Muzeul Judeţean din Botoşani, Cazinoul din Sinaia sau Palatul Navigaţiei din Galaţi), Petre Antonescu a îmbinat organic în proiectele sale cerinţele stilul arhitectural neoromânesc, al cărui a

S-a născut la Râmnicu Sărat la 29 iulie 1873 şi, începând din anul 1893, a studiat arhitectura la Paris. Reîntors în ţară după încheierea studiilor, a devenit membru al Comisiei Monumentelor Istorice, începându-şi activitatea în domeniul conservării şi restaurării monumentelor de arhitectură.

Printre primele clădiri istorice proiectate de Petre Antonescu a fost Primăria Municipiului Bucureşti, iniţial sediul Ministerului Lucrărilor Publice, ridicată între anii 1906-1910. Alături de numeroasele edificii publice construite în toată ţara în perioada interbelică, Antonescu a proiectat şi o serie de locuinţe particulare din Bucureşti, în zona Cişmigiu în mod special, în construcţia cărora se regăsesc interpretări ale motivelor arhitecturale tradiţionale: pridvoare, brâie şi ancadramente de ferestre şi uşi tipic româneşti.

Una dintre superbele clădiri particulare concepute de Petre Antonescu este fosta Casă Soare (actualul Han al Berarilor Interbelic) din strada Poenaru Bordea, construită în 1914 şi aflată astăzi pe lista monumentelor istorice. De asemenea, somptuosul Muzeu Simu, construit după modelul unui templu antic, aflat cândva pe Bulevardul Magheru şi distrus de regimul comunist, a fost încă una dintre creaţiile prolificului arhitect român.

Clădirea Prefecturii Judeţului Dolj, Institutul de Istorie Nicolae Iorga din Bucureşti şi Palatul Justiţiei din Brăila sunt încă trei dintre edificiile neobositului arhitect. Petre Antonescu a fost numit membru al Academiei Române în 1945. A trăit până la 22 aprilie 1965.