Vă mai amintiţi de: Alexandru Ciucurencu
0Reprezentant al şcolii româneşti de pictură de la începutul secolului XX, Alexandru Ciucurencu a creat o operă inspirată de idealul postimpresionist al Şcolii de la Paris de a zugrăvi realitatea prin filtrul subiectivităţii pictorului.
Născut la 27 septembrie 1903 în judeţul Tulcea, Ciucurencu a început să-şi manifeste primele înclinaţii artistice în anii de ucenicie pe lângă un zugrav, numit Mihail Paraschiv. A studiat apoi pictura la Şcoala de Arte Frumoase din Bucureşti, între 1921 şi 1928, avându-i ca profesori pe George Demetrescu Mirea şi pe Camil Ressu. O vreme a pictat alături de grupul de artişti din Şcoala de la Baia Mare. Atras însă de mediul parizian, a plecat să-şi continue studiile la Academia Julien din capitala franceză, unde a fost elevul lui André Lhote, fiind puternic influenţat de opera pictorului şi sculptorului, reprezentant de marcă al cubismului, curent în vogă, la vremea respectivă, în mediul artistic parizian.
La întoarcerea în ţară, în 1948, Ciucurencu a devenit profesor, apoi redactor, la Institutul de Arte plastice din Bucureşti, până în anul 1968. Din 1963, a fost, de asemenea, membru corespondent al Academiei Române.
În prima perioadă de creaţie, pictorul a realizat cu precădere naturi moarte (seria de „Flori"; „Natură statică cu chitară"), nuduri şi peisaje („Peisaj cu bucium"), fiind, în tot acest timp, un mare admirator al lui Luchian. Caracteristică acestei perioade este coloristica vie, puternic individualizată şi uşor de recunoscut şi în portretele „Odaliscă în roşu", „Fată cu tablă de şah", „Femeie citind", „Femeie cu chitară", „George Călinescu". În cea de-a doua perioadă a creaţiei sale, între 1944 şi 1977 - anul morţii artistului - , Ciucurencu a realizat cu precădere compoziţii cu subiecte istorice sau sociale, cum sunt lucrările „Ana I<br>pătescu" sau „1 mai liber". Aceeaşi coloristică exultantă şi aceeaşi tendinţă pentru compoziţia bine echilibrată şi geometrizantă se simte însă şi în lucrările din perioada târzie a operei pictorului. ; Eliza Zdru