„Un Recviem German“ de Brahms, în Joia Mare, în stagiunea online a Filarmonicii „George Enescu“. Concertul e transmis şi de Ambasada Germaniei

Joi, 16 aprilie, de la ora 19.00,  Orchestra şi Corul Filarmonicii „George Enescu“ propun, în cadrul stagiunii simfonice online, „Un Recviem German“ de Johannes Brahms (1833-1897). Înregistrarea celebrei lucrări, interpretată pe 5 aprilie 2018 în Sala mare a Ateneului, poate fi ascultată pe canelele online ale Filarmonicii şi pe paginile de Facebook ale Ambasadei Republicii Federale Germania şi ale Forumului Cultural Austriac.

 „Un Recviem German“ pentru solişti, cor şi orchestră a avut premiera în 1868, în Vinerea Mare, la Catedrala din Bremen, fiind dirijată de însuşi compozitorul Johannes Brahms. 

La Filarmonica "George Enescu",  „Un Recviem German“  a fost interpretat pe 4 şi 5 aprilie 2018 sub conducerea dirijorului german Claus Peter Flor, alături de soliştii Irina Iordăchescu şi Ionuţ Pascu. Corul Filarmonicii „George Enescu“ a fost pregătit de maestrul Iosif Ion Prunner, concermaistru invitat fiind David Lefèvre. Înregistrarea celebrei lucrări, interpretată pe 5 aprilie 2018 în Sala mare a Ateneului Român, poate fi  ascultată acum, în Joia Mare a Paştelui ortodox,  în acest context cu totul dificil, când din cauza COVID-19 artiştii sunt nevoiţi să stea departe de scenă.  Recviemul din Joia Mare va putea fi ascultat pe canalele online pe siteul, pagina YouTube  şi pe pagina de Facebook a Filarmonicii „George Enescu“.

Accesul pe aceste canale online va fi gratuit pentru toţi iubitorii muzicii pe toată perioada pascală. Parteneri ai evenimentului sunt Ambasada Republicii Federale Germania Bucureşti  şi Forumul Cultural Austriac, înregistrarea fiind  transmisă şi pe paginile de Facebook ale acestor instituţii: (https://www.facebook.com/AmbasadaGermaniei/ şi https://www.facebook.com/fca.bucuresti/).

Compus între 1865 şi 1868, „Un Recviem German“ a fost creat de Brahms după două mari pierderi din viaţa sa: mama sa şi bunul său prieten, celebrul compozitor şi pianist Robert Schumann (1810-1856). Cu o durată între 65 şi 80 de minute, acest recviem este cea mai lungă creaţie a lui Brahms. Dacă majoritatea lucrărilor de acest gen folosesc pasaje din liturghia funerară în latină, Brahms a ales ca „Un Recviem German“ să preia pasaje din Biblia tradusă de Luther în germană, ceea ce a fost oarecum surprinzător în epocă.

Şi acum, Doamne, cu ce mă pot împăca? În Tine îmi este speranţa. (Ps. 39, 5.6.7.8.)

„Brahms îşi extrage acele fragmente care îl obsedează, în urma lecturilor constante ale cărţii sfinte, concentrându-se în principal asupra credinţei în Înviere mai mult decât în teama de Judecata de Apoi. Structurarea în şapte secţiuni este o îndepărtare de la principiile recviemului romano-catolic în cinci părţi. Fiecare secţiune are propriul său caracter, pus în valoare de o orchestraţie subtilă“, apreciază muzicologul Vladimir Deveselu, în caietul program al lucrării.

Un Recviem German pentru solişti, cor şi orchestră, op. 45 de Johannes Brahms

1. Selig sind, die da Leid tragen - cor    Fericiţi cei ce plâng, că aceia se vor mângâia (Matei 5,4)

2. Denn alles Fleisch es ist wie Gras - cor    Toată făptura este ca iarba... (Petru 1,24)

3. Herr, lehre doch mich, das ein Erde - bariton şi cor    Doamne, învaţă–mă că pământul... (Psalm 39,5)

4. Wie lieblich sind deine Wohnungen - cor    Cât de plăcute sunt cămările Tale (Psalm 84,2 f)

 5. Ihr habt nur Traurigkeit - soprană şi cor    Deci şi voi acum trişti sunteţi (Ioan 16,22)

 6. Denn wir haben keine bleibende Statt - bariton şi cor    Căci nu avem aici cetate stătătoare (Evrei 13,14)

7. Selig sind die Toten - cor    Fericiţi cei morţi... (Apocalipsa Sf. Ioan 14,13)

Dirijorul german Claus Peter Flor este recunoscut mai ales pentru interpretarea repertoriului austro-german, precum Bruckner, Mahler, Strauss, Brahms, Schumann şi Mendelssohn, manifestând totodată afinitate cu repertoriul slav, Şostakovici, Dvorak şi Josef Suk, pe care l-a înregistrat în perioada numirii sale la Filarmonica din Malaezia. Născut la Leipzig în 1953, Flor şi-a început cariera muzicală ca violonist la Weimar şi Leipzig, înainte de a se concentra pe dirijat, studiind cu Rolf Reuter şi, mai târziu, cu Rafael Kubelik şi Kurt Sanderling. În 1984, a devenit director general al Konzerthausorchester din Berlin. În 1988, şi-a făcut debutul la pupitrul Orchestrei Filarmonicii din Berlin. De-a lungul carierei, a dirijat Orchestra Philharmonia din Londra, Orchestra Simfonică din Dallas, Orchestra Tonhalle din Zürich.

Soprana Irina Iordăchescu s-a născut într-o familie de artişti, tatăl său fiind baritonul Dan Iordăchescu. Este absolventă a Universităţii Naţionale de Muzică Bucureşti, la clasa de canto a Mariei Slătinaru-Nistor.  Din 2005 este prim-solistă a Operei Naţionale Bucureşti şi colaborator al filarmonicilor din ţară. Irina Iordăchescu a cântat pe scene de prestigiu: Teatro alla Scala - Milano, Teatro Massimo V. Bellini - Italia, Glyndebourne Opera Festival - Anglia, St. Margarethen Opernfestspiele - Austria, Carnegie Hall - New York, P. I. Ceaikovski Hall - Moscova şi Sankt Petersburg Philharmonic - Rusia, Salle Flagey – Bruxelles etc.

Ionuţ Pascu s-a apropiat de muzică prin activitatea în cadrul ansamblului de tineret „Rapsodia mării” din Constanţa în calitate de acordeonist. După studii particulare de teorie şi canto cu solista Aida Abagief la Constanţa, a fost admis la secţia de canto a Universităţii de Muzică din Bucureşti, la clasa regretatului Dorin Teodorescu. De referinţă în activitatea solistului rămâne premiera australiană (cu realizarea unui CD) a lucrării Cantata della Vita de Gianluigi Gelmetti, alături de Sydney Philharmonic la celebra Operă din Sydney.

Iosif Ion Prunner este de peste 20 de ani dirijorul Corului Filarmonicii „George Enescu”. Născut într-o cunoscută familie de muzicieni (Prunner-Silvestri), prezenţi timp de peste un veac pe scena Filarmonicii, începe studiul pianului cu tatăl său la cinci ani. După absolvirea Universităţii de Muzică, desfăşoară o intensă activitate ca pianist concertist şi de muzică de cameră în ţară şi în străinătate (Germania, Rusia, Cehia, Elveţia). În acelaşi timp studiază dirijatul cu Constantin Bugeanu şi Sergiu Comissiona, fiind numit, în 1997, prin concurs dirijorul Corului Filarmonicii „George Enescu” de către Cristian Mandeal, directorul Filarmonicii în acea perioadă. În concertele susţinute în calitate de pianist, dirijor, dirijor de cor, a colaborat cu personalităţi ale vieţii muzicale internaţionale: Adrian Erod, Neil Stuart, Dolora Zeijck, Tougan Sukiev, Daniel Barenboim, Pietro Colombara, Valentin Gheorghiu ş.a.

Violonistul David Lefèvre, după absolvirea Conservatorului din Montreal cu Premiul I,  a fost timp de trei ani consecutivi beneficiarul bursei acordate de Arts Council of Canada, urmând apoi studii la Conservatoire National Supérieur de Musique din Paris. Premiant al fundaţiilor „Yehudi Menuhin” şi „George Cziffra” şi deţinător al Premier Grand Prix al Concursului Internaţional de vioară de la Douai, David Lefèvre s-a lansat într-o carieră solistică, sub bagheta unor dirijori renumiţi. Cântă pe un instrument Nicola Gagliano din 1769, oferit de către colecţionarul Emile Delcroix din Tournay. 

Stagiunea online a Filarmonicii „George Enescu“

Joi, 16 aprilie 2020, ora 19.00

Orchestra simfonică şi Corul Filarmonicii „George Enescu”

Program

Înregistrarea concertului din 5 aprilie 2018, Sala mare a Ateneului Român

Dirijor CLAUS PETER FLOR

Solişti

IRINA IORDĂCHESCU

IONUŢ PASCU

Dirijorul Corului IOSIF ION PRUNNER

Concertmaistru invitat DAVID LEFÈVRE