Un monument dedicat compozitorului Nicolae Bretan, persecutat de comunişti, va fi dezvelit la Bucureşti

Un monument al compozitorului, baritonului şi regizorului Nicolae Bretan, realizat de sculptoriţa Ana Rus, va fi dezvelit joi, 17 septembrie, la ora 11.00, în faţa Şcolii gimnaziale 193 din Drumul Taberei.

Nicolae Bretan a fost unul dintre muzicienii cunoscuţi ai perioadei lui. S-a născut pe 25 martie 1887, la Năsăud şi a murit pe 1 decembrie 1968, la Cluj. A fost un compozitor, bariton şi regizor de operă român, fiind revendicat revendicat şi de maghiari sub numele de „Bretán Miklós“.

Monumentul care se va dezveli joi dimineaţa, în Drumul Taberei din Bucureşti, este donat municipalităţii de fiica sa Iudith Bretan, aflată acum la vârsta de 93 de ani.

Realizat de sculptoriţa Ana Rus, care a studiat la Academia Central Europeană de Ştiinţă, Litere şi Arte din Paris şi cetăţean de onoare al oraşului Cannes, monumentul se doreşte, aşa cum a declarat artista pentru Adevărul, un gest recuperator şi un fel de mea culpa.

„Ideea  îi aparţine fiicei compozitorului şi este un gest recuperator, dat fiind faptul că după căsătoria ei cu un diplomat american şi plecarea ei din ţară, Nicolae Bretan, tatăl ei, a avut enorm de suferit şi a fost privat de toate facilităţile. Era în plin regim comunist, iar el a refuzat să se însrie în partidul comunist. A fost un om extrem de curajos, care a luptat înainte cu regimul austro-ungar şi a promovat cultura română”, ne-a mai spus Ana Rus, care, de altfel, nu se află la primul contact cu personalitatea lui Nicolae Bretan, alte câteva monumente dedicate lui, fiind realizate tot de ea, la Cluj şi la Bistriţa.

Cel care va fi inaugurat joi la Bucureşti este important, aşa cum ne-a declarat artista care l-a realizat, pentru că fiica lui şi-a dorit să existe şi în capitală o urmă a trecerii lui: „este vorba de capitala acestei ţări din care el a refuzat cu încăpăţânare să plece”.

Nicolae Bretan era român greco-catolic şi s-a însurat cu Nora Osvát, o unguroaică-evreică. Peste ani, 13 persoane din familia soţiei sale au murit în lagărul de concentrare Auschwitz. Datorită afinităţii sale interetnice maghiaro-germano-iudaice a fost persecutat întreaga viaţă, atât în Ungaria (unde a trăit în perioada celui de-al Doilea Război Mondial), cât şi în România postbelică. S-a considerat toată viaţa mai degrabă transilvănean, decât membru al unei etnii sau al alteia.

Prin grija fiicei lui, Judit Bretan, o seamă din lucrările pe care le-a compus au fost publicate în ultimii ani pe discuri compacte apărute la casa de discuri „Nimbus Records”.

Nicolae Bretan a studiat la Conservatorul din Cluj (1906-1908), la Academia de Muzică din Viena (1909) şi la Magyar Királyi Zeneakadémia din Budapesta (1912), după care s-a afirmat ca prim-bariton al Operei din Bratislava. În 1916 şi-a luat şi licenţa la Facultatea de Filologie din Cluj. A fost regizor la Opera Maghiară din Cluj şi director al Operei Române din Cluj, după revenirea acesteia din refugiul de la Timişoara.

 „Acest monument din Buureşti îşi propune să-l reabiliteze în faţa consumatorului de cultură”, a mai explicat Ana Rus şi a completat: „Nu e întâmplător că se află în faţa unei şcoli. Vrem să fie un model pentru generaţiile care se formează, un model uman şi profesional. Şi sper că le va fi elevilor din această şcoală un părinte spiritual”.