Un mister: a existat un proiect de anexare a Ţării Româneşti de către Imperiul Habsburgic?

A existat în istoria modernă a României un personaj înconjurat de mister, care, din anumite motive, a preferat să trăiască într-un anonimat sever.

Un om excepţional, care a avut un rol major în construirea Imperiului Britanic, în determinarea unei uniforme cu o culoare protecţionistă pe orice teren de luptă, în cimentarea influenţei britanice asupra politicii otomane, în crearea PNL, principalul partid politic al vechii şi adevăratei Românii. Cine a fost, aşadar, sir Stephen Bartlett Lakeman, rămas cunoscut în istorie sub numele de Mazar Paşa?

Ajutat de praporcicul Vasile Puică,  Mazar Paşa a putut cunoaşte şi lumea mahalalelor, cu boierii înţelegându-se în limba franceză. Tot ce se petrecea în oraş i se aducea la cunoştinţă şi lua imediat măsuri de tip poliţienesc. Din acest motiv, agenţii austrieci, deşi se puteau bizui pe diaspora austriacă şi maghiară destul de însemnată în oraşul cosmopolit care era capitala Valahiei de atunci, nu au reuşit nimic spectaculos din punctul de vedere al Vienei.

Proiectul acaparării acestui voievodat autonom de la periferia Imperiului otoman părea tot mai îndepărtat. Cu toate acestea, ofiţerii cartografi continuau lucrul la harta detaliată a teritoriului nord-dunărean, mizându-se pe cine ştie ce manevră inteligentă la finele războiului sau – de ce nu? – pe noroc. Austriecii mai mizau şi pe faptul că Barbu Ştirbei se refugiase la Viena şi că, revenit pe Tron, revenire prevăzută pentru primele zile ale lunii octombrie 1854, ar fi lucrat pentru interesele lor. 

În ziua de 30 septembrie 1854, Mazar i-a cerut prefectului de poliţie Rudolf Rosetti să interzică orice manifestaţie populară favorabilă lui Ştirbei sau ridicarea de Arcuri de Triumf în Capitală.

Citeşte continuarea pe site-ul historia.ro