Turul unei expoziţii de Geta Brătescu, la Londra, în română

Duminică, de la ora 15.00, la Camden Arts Centre, va fi organizat un tur în limba română pentru expoziţia Getei Brătescu, ”The Studio: A Tireless, Ongoing Space”

Voluntarii de la Camden Arts Centre, Alexandra Colceriu şi Eduard Popescu vor oferi vizitatorilor un tur în limba română al expoziţiei Getei Brătescu. Acesta va dura aproximativ 45 de minute şi va fi urmat de o sesiune de întrebări şi răspunsuri. 

Materialul plin de viaţă al artistului român, Geta Brătescu (91), cuprinde performance, tapiserie, colaj pe hartie, grafică, film experimental şi instalaţie. 

Expoziţia ”The Studio: A Tireless, Ongoing Space” este centrată pe abordarea studioului de-a lungul vieţii artistei, ca spaţiu de desfăşurare artistică, ca spaţiu independent, eliberat de influenţele economice şi politice. 

La 91 de ani, Brătescu continuă să lucreze zilnic, în studioul ei. De-a lungul carierei sale a observat spaţiul acesta ca un loc în care să redefinească sinele, ridicând întrebări despre identitatea individuală şi dematerializare, invocând dimensiuni ale eticii şi feminităţii printr-o curiozitate îndelungată asupra personajelor literare, incluzând figurile lui Aesop, Faust şi Medea, după cum se descrie pe site-ul centrului expoziţional. 

Geta Brătescu reprezintă în acest an România, la  Bienala de Artă de la Veneţia, cu proiectul „Apariţii”. Expoziţia se desfăşoară în Pavilionul României din Giardini della Biennale şi în Noua Galerie a Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică din Veneţia şi este deschisă publicului până pe 26 noiembrie 2017. 

Participarea Getei Brătescu la Bienala de la Veneţia aduce împreună lucrări din toate etapele de lucru ale artistei – multe dintre ele arătate în premieră –, demonstrând dezinvoltura cu care ea utilizează o multitudine de medii artistice. Expoziţia Apariţii este concepută prin prisma unor nuclee tematice, incluzând şi cea mai recentă etapă a demersului ei artistic, într-o încercare de a oferi o oglindire a spaţiului atelierului, înţeles ca spaţiu fizic, dar şi ca entitate meta-artistică. Atelierul fizic şi cel mental se împletesc într-o alcătuire complexă, la fel şi textele literare cu conceptualizarea lor vizuală, mitologiile feminine cu auto-prospecţia, memoria personală cu memoria culturală şi imaginaţia. „Amintirea este apariţie; epifanie, ca şi arta”, spune Geta Brătescu.