Soljeniţîn, un om modest, nu un profet furios
0Cu ocazia traducerii integrale, în premieră în Statele Unite ale Americii, a romanului „Primul cerc“, de Aleksandr Soljeniţîn, fiul acestuia pune într-o nouă lumină viaţa scriitorului rus. Publicaţia britanică „Times“ a tipărit un interviu cu Ignat Soljeniţîn, fiul romancierului distins cu Premiul Nobel pentru Literatură în 1970.
Romanul „Primul cerc" a apărut în SUA, la Editura HarperCollins, într-o traducere nouă şi cuprinde mai multe capitole decât varianta anterioară (96, faţă de 86). Aleksandr Soljeniţîn a publicat volumul iniţial în 1968, în Occident, într-o versiune mai puţin ofensivă, prin care îşi dorise să înşele vigilenţa cenzurii sovietice.
A fentat comunismul traducând un roman
Ulterior, a reconstituit textul în exil. L-a republicat în 1978, într-un stil mult mai caustic şi mai radical, criticând abuzurile Uniunii Sovietice. Este povestea unor oameni de ştiinţă ţinuţi prizonieri într-un laborator în care lucrează la proiecte secrete pentru comunişti, în 1949.
O imagine distorsionată
Pianistul şi dirijorul Ignat Soljeniţîn l-a caracterizat pe tatăl său prin cuvinte calde, încercând să îndulcească imaginea de reacţionar virulent, pe care şi-a construit-o în Occident. În opinia lui Ignat Soljeniţîn, a fost chiar vina tatălui său că este văzut ca un „profet furios şi plin de amărăciune", deoarece „tonul său politic strident a fost incompatibil cu discursul tipic occidental".
Violoncelistul Mstislav Rostropovici şi Aleksandr Soljeniţîn
Ignat a spus că tatăl său şi-a încurajat fiii să înveţe limba engleză, deoarece locuiau în America, şi i-a îndemnat să îşi urmeze propriile pasiuni chiar dacă părerile sale personale erau diferite.
În URSS, mulţi părinţi îşi forţau copiii să studieze un instrument muzical. Văzând toată suferinţa prin care treceau aceştia, Soljeniţîn şi soţia au făcut notă discordantă, tratând pasiunea lui Ignat pentru pian ca pe un hobby. A fost nevoie de o vizită a faimosului violoncelist Mstislav Rostropovici pentru ca talentul lui Ignat să fie recunoscut şi stimulat.
„Dacă ceea ce spun acum nu se potriveşte cu imaginea sa din Vest, eu sunt aici să depun mărturie că acea imagine nu este reală. Era un om foarte modest", a mai spus el pentru publicaţia „Times", citată de Mediafax. „Oamenii i-au văzut barba şi l-au asociat cu un profet din Vechiul Testament. Dar acesta a fost un rezultat al timpurilor în care a trăit el. Oamenii nu au înţeles din ce lume venea el", a comentat Ignat Soljeniţîn.
Cine a fost Soljeniţîn
Scriitorul rus, care a decedat la 3 august 2008, la vârsta de 89 de ani, a condamnat neîncetat universul inuman al lagărelor sovietice. Arestat în 1945 pentru că l-a criticat pe Stalin, a stat opt ani în închisoare.
A primit premiul Nobel pentru literatură în 1970, dar, în 1974, autorităţile de la Moscova i-au retras cetăţenia sovietică, expulzându-l din URSS. În 1973, Aleksandr Soljeniţîn publicase „Arhipelagul Gulag" în Occident şi a fost acuzat de trădare. A locuit apoi în Germania, Elveţia şi Statele Unite ale Americii, înainte de a reveni în Rusia, în 1994, după destrămarea Uniunii Sovietice. După întoarcerea în ţara natală, el a condamnat evoluţia Rusiei postsovietice.