Societatea viciată a lui Thackeray

Volumul al doilea al operei „Bâlciul deşertăciunilor“ va fi distribuit împreună cu „Adevărul“, la preţul de 10,99 lei. William Makepeace Thackeray şi-a publicat prima oară romanul „Bâlciul deşertăciunilor“ în anii 1847-1848.

A doua parte a cărţii lui William Makepeace ­Thackeray (1811 -1863) continuă să povestească vieţile personajelor principale, după terminarea războaielor napoleoniene.

Portretele unor eroi cu defecte

Becky Sharp, o femeie inteligentă, care vorbeşte fluent franceză şi engleză, cântă la pian şi are înclinaţii actoriceşti, îşi creează în cele din urmă o situaţie acceptabilă din punct de vedere material. Experienţa călătoriilor la Paris şi la Londra o ajută în deschiderea unor noi orizonturi, însă tot acest vis va fi spulberat cât de curând. Becky este eroina amorală şi dispusă să facă orice pentru a ocupa o poziţie socială privilegiată. Minte cu lejeritate şi abilitate şi îi joacă pe degete pe cei din jurul său. 

Opusul ei este Amelia Sedley: afectuoasă, ştearsă, pasivă şi devotată familiei. Îşi pierde soţul în bătălia de la Waterloo. Obsedată de amintirea lui George Osborne, ignoră avansurile lui William Dobbin, care o curtează de ani buni. Într-un final, ajunge să se căsătorească cu Dobbin, prietenul cel mai bun al lui George.

Rawdon, cel mai tânăr fiu al familiei Crawley, ofiţer frivol, era preferatul mătuşii sale bogate până să se însoare cu oportunista Becky Sharp. Talentele lui Rawdon se rezumă la jocurile de noroc şi la dueluri. Un alt personaj al cărţii este Jos Sedley, fratele mai mare al Ameliei, care a făcut avere colectând taxe în India. Acesta e atras de Becky Sharp, însă împrejurările îl împiedică să îi spună acest lucru.

O comoară literară

William Makepeace Thack­eray se foloseşte de slăbiciunile oamenilor pentru a realiza o critică a societăţii britanice de la începutul secolului al XIX-lea, pe care o acuză de ipocrizie şi oportunism. Unele personaje au fost inspirate de apropiaţi ai lui Thackeray. De exemplu, Becky Sharp este modelată după bunica autorului, Harriet Becher, care şi-a părăsit familia pentru un căpitan, iar la scurt timp după moartea acestuia s-a recăsătorit, tot cu un ofiţer, trăind în ultima parte a vieţii la Paris.

Ilustraţie din cel de-al doilea volum al romanului „Bâlciul deşertăciunilor“

Asemenea multor romane ale epocii, „Bâlciul deşertăciunilor" a fost publicat sub formă de serial, Thackeray semnându-se pentru prima oară cu numele său adevărat. Înainte ca ultima parte a romanului să fie publicată, critica vremii a spus despre carte că este o „comoară literară". Pe lângă laude, criticii şi-au exprimat dezamăgirea că autorul a portretizat „atât de întunecat" latura umană. Thackeray le-a explicat acestora că oamenii pe care i-a cunoscut el au dovedit o „nebunie şi un egoism abominabile", iar intenţia lui a fost una educativă.

Opera lui Thackeray

Romancierul englez William Makepeace Thackeray s-a născut la 1 septembrie 1781, în Calcutta, India. În afară de romanul său celebru, „Bâlciul deşertăciunilor", a mai scris „Timbuctoo" (1829), „Catherine" (1839 - 1840), „Norocul lui Barry Lyndon" (1844). În ultima parte a vieţii a publicat „Pendennis" şi „Povestea lui Henry Esmond".