Sfinţirea Bisericii Antim din Bucureşti

Altarul Bisericii Antim şi pictura clopotniţei vor fi sfinţite luni, la 300 de ani de la moartea martirică a lui Antim Ivireanul, străinul care a adus limba română în Biserică şi întemeietorul lăcaşului care îi poartă numele.

La împlinirea a 300 de ani de la moartea martirică a Sfântului Ierarh Antim Ivireanul, Mitropolit al Ţării Româneşti, ctitor de lăcaşuri de cult, personalitate culturală, tipograf, Patriarhia Română organizează, în perioada 26 septembrie - 1 octombrie 2016, o serie de manifestări în cadrul Anului comemorativ al Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul şi al Tipografilor bisericeşti.

Pentru aceste manifestări au sosit la Bucureşti Patriarhul Antiohiei şi al Întregului Orient, Ioan al X-lea, şi delegaţia Patriarhiei Georgiei, condusă de Mitropolitul de Rustavi, Ioan.

La Mănăstirea Antim din Bucureşti, PF Daniel, Patriarhul Ioan al X-lea şi Mitropolit de Rustavi vor oficia, luni, la ora 16.00, slujba de sfinţire a Altarului bisericii şi a picturii clopotniţei, precum şi binecuvântarea lucrărilor executate la noul muzeu de la Mănăstirea Antim.

Cu acest prilej, vor fi duse în pelerinaj la Mănăstirea Antim Moaştele Sfântului Voievod Martir Constantin Brâncoveanu de la biserica "Sfântul Gheorghe” - Nou din Bucureşti.

Patriarhul Daniel şi Patriarhul Antiohiei şi al Întregului Orient vor oficia Sfânta Liturghie, marţi, la ora 9.30, la Altarul de vară al Catedralei Patriarhale, alături de ierarhii antiohieni, georgieni şi români.

Ceremoniile vor continua marţi după-amiază şi miercuri la Mănăstirea Antim din Râmnicu-Vâlcea, unde Patriarhul Daniel, împreună cu delegaţiile Patriarhiei Antiohiei şi Patriarhiei Georgiei, vor oficia slujba de târnosire a noii biserici.

Mitropolitul Antim Ivireanul a fost unul dintre cei mai străluciţi ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române din Ţara Românească. Meritele lui sunt cu atât mai mari, cu cât el n-a fost român. Începuturile vieţii lui sunt puţin cunoscute. Se ştie doar că era caucazian sau georgian (ivirean).

Născut în anul 1650, tânărul Andrei (numele primit la botez), a căzut rob la turci. Eliberat din robie, a trăit în preajma Patriarhiei Ecumenice din Constantinopol, unde a deprins de tânăr sculptura, pictura, caligrafia şi limbile greacă, arabă şi turcă.

În jurul anului 1690, domnitorul Constantin Brâncoveanu l-a adus în Ţara Românească, aceasta devenind a doua sa patrie. Aici a găsit un spaţiu cultural propice, unde se întâlneau şi activau, sub patronajul domnitorului brâncovean, străluciţi oameni de cultură italieni şi greci, alături de renumiţi cărturari şi ierarhi români ortodocşi.

În anul 1691, a ajuns conducătorul tipografiei din Bucureşti. În anul 1696, era egumen al Mănăstirii Snagov, unde a întemeiat o nouă tipografie şi a desfăşurat o bogată activitate tipografică timp de cinci ani.

Şi-a continuat lucrarea tipografică în Bucureşti, între anii 1701-1705. În anul 1705 a fost ales episcop al Râmnicului. La începutul anului 1708, a fost ales mitropolit al Ţării Româneşti, păstorind pe credincioşii români din acest principat românesc până în anul 1716.

Mitropolitul Antim şi-a sfârşit viaţa în împrejurări tragice, în toamna anului 1716, după ce a ajuns în scaunul domnesc primul domn fanariot, Nicolae Mavrocordat.

Acuzat că ar fi intrat în legătură cu austriecii şi că ar fi uneltit împotriva turcilor şi a domnului fanariot, a fost arestat şi închis în temniţa palatului. La cererea domnului, patriarhul ecumenic şi sinodul său l-au caterisit sub acuzaţia că s-a făcut vinovat faţă de Imperiul Otoman şi faţă de domn. A fost condamnat la exil în Muntele Sinai.

Spre a preîntâmpina vreo răzvrătire a credincioşilor, Antim a fost ridicat şi pornit în miez de noapte, "cu carul“, sub paza unor turci. N-a ajuns să-şi ispăşească pedeapsa, pentru că ostaşii turci care-l duceau spre locul exilului l-au ucis, aruncându-i trupul într-un râu în apropierea Adrianopolului. Sentinţa de caterisire a fost ridicată de Sinodul patriarhal condus de patriarhul ecumenic Athenagoras, abia la 8 martie 1966 .

La 21 iunie 1992, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l-a trecut pe mitropolitul Antim în rândul sfinţilor, fiind prăznuit în fiecare an în ziua de 27 septembrie.