Se deschide Pavilionul României la Bienala de Artă de la Veneţia

Joi, de la la ora 17.15, la Pavilionul României din Giardini della Biennale, va avea loc vernisajul expoziţiei Geta Brătescu – Apariţii, care reprezintă România la Bienala de Artă de la Veneţia în 2017.

La vernisajul expoziţiei Geta Brătescu - Apariţii la Pavilionul României din Giardini della Biennale  vor participa Attila Kim, comisarul Participării României la Bienala de la Veneţia,  Alexandru Oprean, secretar de stat în Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, Liliana Ţuroiu, preşedinta Institutului Cultural Român, Magda Radu, curatoarea expoziţiei.

Vernisajul expoziţiei Geta Brătescu – Apariţii în Noua Galerie a Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică va avea loc vineri, 12 mai, la ora 19.00. La eveniment vor participa domnul Attila Kim, comisarul Participării României la Bienala de la Veneţia, Rudolf-Mihai Dinu, directorul Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică din Veneţia, Alexandru Damian, coordonator programe arte vizuale al Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică din Veneţia, Magda Radu, curatoarea expoziţiei.

Geta Brătescu – Apariţii este proiectul care reprezintă România la Bienala de Artă de la Veneţia în 2017. Expoziţia se va desfăşura în Pavilionul României din Giardini della Biennale şi în Noua Galerie a Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică din Veneţia şi va fi deschisă publicului între

13 mai şi 26 noiembrie 2017. Deschiderea oficială a Bienalei de la Veneţia are loc în perioada 10 – 12 mai 2017. 

Participarea Getei Brătescu la Bienala de la Veneţia aduce împreună lucrări din toate etapele de lucru ale artistei – multe dintre ele arătate în premieră –, demonstrând dezinvoltura cu care ea utilizează o multitudine de medii artistice. Expoziţia Apariţii este concepută prin prisma unor nuclee tematice, incluzând şi cea mai recentă etapă a demersului ei artistic, într-o încercare de a oferi o oglindire a spaţiului atelierului, înţeles ca spaţiu fizic, dar şi ca entitate meta-artistică. Atelierul fizic şi cel mental se împletesc într-o alcătuire complexă, la fel şi textele literare cu conceptualizarea lor vizuală, mitologiile feminine cu auto-prospecţia, memoria personală cu memoria culturală şi imaginaţia. „Amintirea este apariţie; epifanie, ca şi arta”, spune Geta Brătescu.

Geta Brătescu (n. 1926, Ploieşti) este o personalitate centrală a artei contemporane românești începând cu anii ‘60. Artistă cu o carieră îndelungată și prolifică, Geta Brătescu a dezvoltat o operă complexă ce include desen, colaj, gravură, tapiserie, obiect, fotografie, film experimental, video și performance. A studiat simultan la Facultatea de Litere și Filosofie şi la Şcoala de Belle Arte din București și a lucrat ca director artistic pentru revista Secolul 20, denumită în prezent Secolul 21. În 2016, Hamburger Kunsthalle a prezentat o amplă retrospectivă Geta Brătescu.

Printre expozițiile sale recente se numără expoziţia personală de la Tate Liverpool din 2015; MATRIX 254 / Geta Brătescu de la Berkeley Art Museum and Pacific Film Archive în 2014; participările în II Palazzo Enciclopedico, La Biennale di Venezia, 2013; La Triennale, Paris, Palais de Tokyo, în 2012; în cea de-a 12-a ediție a Bienalei de la Istanbul din 2011 etc. Lucrările sale se află în colecții importante precum: MoMA, New York; Centre Georges Pompidou, Paris; Tate Modern, Londra; Hammer Museum, Los Angeles; San Francisco Museum of Modern Art, San Francisco; Muzeul de Artă Modernă, Varșovia; Muzeul Național de Artă Contemporană, București; MUMOK, Viena; Kontakt Collection, Viena; Moderna Galerija, Ljubljana și FRAC Lorraine, Metz. În 2017, Geta Brătescu participă la Documenta 14, Atena şi Kassel, şi într-o expoziţie personală la Camden Arts Center, Londra, curatoriată de Jenni Lomax.

Catalogul „Geta Brătescu – Apparitions” este publicat de Koenig Books, Londra şi este realizat în colaborare cu Neuer Berliner Kunstverein (n.b.k.) şi este co-finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional. Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administraţiei Fondului Cultural Naţional. AFCN nu este responsabilă de conţinutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanţării.