Romanul „Copilăria lui Kaspar Hauser“ de Bogdan-Alexandru Stănescu va fi lansat în Croaţia

Bogdan-Alexandru Stănescu este invitat la cea de-a VIII-a ediţie a prestigiosului „Festival of World Literature Zagreb” (Croaţia), care se va desfăşura între 6 şi 12 septembrie. Participarea sa – în data de 9 septembrie, miercuri – este prilejuită de apariţia în limba croată a romanului „Copilăria lui Kaspar Hauser” (Polirom, 2017) la editura Fraktura, sub semnătura reputatului traducător Goran Čolakhodžić

Fraktura este una dintre cele mai importante edituri din Croaţia, în portofoliul acesteia regăsindu-se nume mari ale literaturii universale contemporane: Amos Oz, David Grossman, Péter Esterházy, Javier Cercas, Daniel Mendelsohn, Cees Nooteboom, Andrzej Stasiuk, Jón Kalman Stefánsson, Carlos Ruiz Zafón etc.

Apărut în anul 2017 în colecţia „Ego. Proză” a Editurii Polirom, „Copilăria lui Kaspar Hauser” a primit Premiul pentru „Proză”, în cadrul Premiilor „Nepotu’ lui Thoreau”, ediţia 2017, Premiul Radio România Cultural la categoria „Literatură”, ediţia 2018, Premiul Festivalului primului roman de la Chambéry, Franţa, ediţia 2018.

Romanul a fost nominalizat pe lista scurtă a Premiului European pentru Literatură, 2019, şi este în curs de traducere în Franţa (Phébus), Ungaria (Jelenkor), Bulgaria (Janet 45) şi Macedonia (Antolog). Bogdan-Alexandru Stănescu este reprezentat extern de agenţia literară londoneză The Susijn Agency Ltd.

Roman de maturizare, roman al deformării, 12 povestiri cu acelaşi narator, toate aceste variante sînt corecte şi, în acelaşi timp, departe de a descrie cu exactitate Copilăria lui Kaspar Hauser, o reinterpretare a motivului literar al copilului crescut de lupi. Romanul lui Bobiţă, pasager al tramvaielor ceauşiste, explorator al vechilor crematorii şi al şantierelor din Berceni, este şi unul dedicat Bucureştiului, surprins în perioada sa de trecere de la socialismul luminos la democraţia originală. Dar cea mai importantă rămîne explorarea memoriei într-o proză ce se hrăneşte din materia vîscoasă a melancoliei.

Bogdan-Alexandru Stănescu (n. 1979) este scriitor, eseist, traducător, editor. A debutat cu cronică literară în revista Luceafărul (1999), pe cînd era junior editor al Ziarului de Duminică. A publicat proză scurtă în majoritatea antologiilor „Prima mea…” de la Editura ART. În 2010 a publicat împreună cu Vasile Ernu volumul Ceea ce ne desparte. Epistolarul de la Hanul lui Manuc (Polirom), iar în 2012 a debutat ca poet, cu volumul Apoi, după bătălie, ne-am tras sufletul (Cartea Românească), nominalizat la premiile revistei Observator cultural şi la premiile Radio România Cultural pe anul 2012. În 2013 a publicat la Editura ART volumul Enter Ghost. Scrisori imaginare către Osip Mandelştam, iar în 2014, cel de-al doilea volum de poeme, anaBASis (Cartea Românească), nominalizat la premiile Radio România Cultural. În 2017 a publicat romanul Copilăria lui Kaspar Hauser (Polirom), pentru care a primit Premiul pentru „Proză”, în cadrul

Premiilor „Nepotu’ lui Thoreau”, ediţia 2017, Premiul Radio România Cultural la categoria „Literatură”, ediţia 2018, Premiul Festivalului primului roman de la Chambéry, Franţa, ediţia 2018, a fost nominalizat pe lista scurtă a Premiului European pentru Literatură, 2019, şi este în curs de traducere în Franţa (Phébus), Ungaria (Jelenkor), Bulgaria (Janet 45) şi Macedonia (Antolog). Din 2012 este doctor în filologie, cu teza Emil Botta: Ars moriendi. A tradus din Alberto Manguel, James Joyce, Tennessee Williams, William Faulkner, Sandra Newman, Edward Hirsch, Paul Auster, Daniel Mendelsohn, Sue Prideaux. Cel mai recent titlu publicat de Bogdan-Alexandru Stănescu: Caragiale. Scrisoarea pierdută (Polirom, 2019)