România a vândut mai multe cărţi decât Spania la Salonul de Carte de la Paris
0Autoarea romanului „Provizorat“/„Situation provisoire“, Gabriela Adameşteanu, este scriitorul cel mai vândut la standul românesc şi la cel al Editurii Gallimard la Salonul de Carte de la Paris
Surpriză între librarii Franţei, prezenţi la Salonul de Carte de la Paris, care s-a încheiat luni, 25 martie, unde România a fost ţară invitată: literatura română a întrecut aşteptările la vânzări. „Pronosticurile de vânzări la deschiderea târgului erau favorabile literaturii spaniole, Barcelona fiind oraşul invitat de onoare, aşa cum România a fost ţara invitată de onoare la această ediţie“, mărturiseşte Anne Brouilhet, responsabila departamentului de Literatură de la librăria Fnac Montparnasse şi organizator al librăriei, la standul României, din partea Franţei, alături de librăria Cărtureşti. „În ultima zi de târg, realitatea era alta: România
a vândut mai mult decât Spania“, confirmă librarul francez.
Gabriela Adameşteanu, Răzvan Rădulescu şi Norman Manea, în top trei
Pe primul loc la vânzări se situează romanul Gabrielei Adameşteanu (foto) „Situation provisoire“, tradus de Nicolas Cavaillès pentru Gallimard, la standul căreia cartea scriitoarei a fost de asemenea în topul vânzărilor. Pe locul al doilea estimările îl aşază pe Răzvan Rădulescu şi a sa „La Vie et les Agissements d’ Ilie Cazane“/„Viaţa şi faptele lui Ilie Cazane“, în traducerea lui Philippe Loubière pentru Editura Zulma. „Toată lumea venea şi îmi cerea: vreau să cumpăr cartea în care roşiile cresc singure, cât dovlecii“, povesteşte Anne Brouilhet, librarul francez de la standul României.
Pe locul trei al vânzărilor estimările îl aşază pe Norman Manea, autor „complex, la frontiera dintre eseu şi literatură, dintre reflecţia filosofică şi observaţiile de jurnal intim“, după aprecierile jurnalistului şi eseistului Alexis Lacroix, moderatorul dezbaterii cu Norman Manea de la Salon.
Dan Lungu, pe locul al patrulea
Din luna ianuarie, când a aflat că se va ocupa de librăria de pe standul României la Salon du livre, Anne Brouilhet a citit toate noutăţile publicate în franceză din literatura română. „Scriitorii români propun o literatură complet diferită de ceea ce se numeşte în Franţa o literatură de succes şi este exact ceea ce a stârnit interesul şi curiozitatea. În aceeaşi carte ai o poveste, un stil care musteşte de umor şi o alunecare spre fantastic extrem de subtilă“, e de părere Anne Brouilhet, care a aşezat eticheta „coup de coeur“ pe romanul lui Răzvan Rădulescu , dar şi pe cartea lui Dan Lungu, „Cum să uiţi o femeie“ , tradusă de Laure Hinckel pentru Editura Jacqueline Chambon. Dan Lungu s-ar afla pe a patra poziţie după primele estimări ale vânzărilor, urmat pe locul cinci de Lucian Dan Teodorovici, cu al său „Matei Bruno“, editat în franceză de Gaia.
Ana Blandiana, o prezenţă „luminoasă“
Invitat de CNL, dar absent de la Salonul cărţii în acest an, pentru a protesta faţă de degradarea culturii şi defăimarea scriitorilor români de către noua conducere a ICR-coorganizator al evenimentului, Mircea Cărtărescu „s-a vândut“ în continuare bine, mai ales prin trilogia „Orbitor“, afirmă librarii: „Cei care au căutat în mod special cărţile lui Mircea Cărtărescu au fost acei cititori francezi care au un gust literar foarte bine format şi o apetenţă înaltă pentru literatură“, a explicat Anne Brouilhet.
Poezia a vândut volume numeroase prin Ana Blandiana, prezenţă carismatică, înconjurată tot timpul de public: „E o figură extrem de luminoasă chiar şi atunci cînd în discursul său spune lucruri grave.” sintetizează Muriel Jollis Dimitriu, traducătoarea în franceză a volumului de nuvele fantastice „Patru anotimpuri“ de Ana Blandiana (foto), editate de Visage Vert.
Coadă la standul României, sâmbătă
Titlul de bestseller la categoria eseu şi l-au adjudecat, la Paris, Andrei Oişteanu şi Lucian Boia.
„M-a frapat faptul că publicul a venit la Salon cu lecţiile deja făcute, a mărturist Dan Lungu, unul din autorii cel mai bine vînduţi. Tinerii aveau liste cu titluri de cărţi pregătite dinainte pe care le căutau în mod special. Bibliotecile din diverse colţuri ale Parisului şi ale zonei pariziene au scos România din rafturi şi au făcut-o vizibilă în mod profesionist“.
„Mai ales sâmbătă, coada la case a fost spectaculoasă. Francezii şi românii aveau braţele pline de cărţi de plătit, ceea ce rămâne o imagine emblematică pentru reuşita unui eveniment a cărui pregătire a început cu mult înainte de vara lui 2012, când am fost numită consilier al CNL“, povesteşte Laure Hinckel, consiliera CNL Pentru România ţară invitată. Un singur regret: cărţile în franceză au fost etalate printre cărţile în română. „Coperţile foarte vii ale titlurilor româneşti au pus în umbră coperţile sobre ale traducerilor în franceză“, e de părere Laure Hinckel, traducătoarea, între alţii, a lui Mircea Cărtărescu, Dan Lungu, Lucian Dan Teodorovici, Lucian Boia.
În ultima zi a Salonului, pe 25 martie, standul României a fost vizitat de Aurelie Filippetti, ministrul francez al Culturii, care a răsfoit, între zecile de titluri etalate, un album despre Nicolae Tonitza. „Sunt plăcut surprinsă de stilistica standului, poetic şi artistic, care topeşte elemente ce amintesc de sculptorul Brâncuşi şi de artizanatul românesc“, a declarat Aurelie Filippetti în exclusivitate pentru „Adevărul“. Rugată să precizeze un scriitor român pentru care ar avea o preferinţă, Aurelie Filippetti n-a citat nici un nume: „Cultura Franţei şi cultura României sunt în întregime apropiate, prin limbile latine înrudite şi prin viziunea particulară care aşază literatura şi arta în mijlocul vieţii“, a spus ministrul francez Aurelie Filippetti(foto).