Regizorul de operă Bob Massini a murit la 83 de ani

Bob Massini, regizor de operă, cronicar muzical şi ziarist, a încetat din viaţă joi noapte, în Israel, la vârsta de 83 de ani, au declarat surse apropiate familiei, citate de Mediafax.

Bob Massini va fi înmormântat în Ungaria, data nefiind stabilită încă de familie.
Bob Massini a fost regizor de operă, cronicar muzical şi ziarist. Tatăl, Egizio Massini, a fost unul dintre creatorii Operei Naţionale Bucureşti, iar mama, Dora, o evreică din Ucraina, o foarte cunoscută şi apreciată cântăreaţă de operă.
Massini şi-a petrecut copilăria în culisele Operei Române, învăţând aici pe de rost toate marile opere ale lumii. În amintirile lui, Massini precizează că din acest motiv nu s-a jucat niciodată de-a "Uliul şi porumbeii" şi de-a "Hoţul şi vardiştii", ci de-a opera, cântând arii din "Rigoletto", "Romeo şi Julieta", "Bărbierul din Sevilla" şi "Aida". O perioadă a locuit în Casa Cassianu de pe Calea Victoriei, colţ cu str. Sevastopol, unde era şi Inspectoratul General al Muzicilor Armatei, al cărui inspector general era Egizio Massini.
După absolvirea Conservatorului este încadrat, pe 15 iulie 1965, ca director de scenă la Opera din Bucureşti. Urmează examenul de stat cu opera "Trubadurul de Verdi", pe care o montează la Teatrul de operă şi estradă recent înfiinţat la Galaţi. Încă de atunci Massini dovedeşte nu numai talent de regizor, dar şi un mod de a gândi opera dincolo de şabloanele proletcultismului, din care cauză a intrat în conflict cu spiritul vremii şi corifeii ei.
Era însă un profesionist de mare clasă, aşa cum a dovedit-o de-a lungul întregii vieţi, nefăcând niciodată rabat de la spiritul artistic. Astfel, este nevoit să plece prin demisie de la Opera Română din Bucureşti şi trece ca reporter la Radio-Televiziunea Română, unde rămâne până în luna iunie 1962, când, la propunerea unui mare dirijor azer, Niiazi Zulfudorovici, împreună cu cea de-a doua sa soţie, balerina Galina, pleacă la Baku.
Ajunge la Alma-Ata, în Kazahstan, la Teatrul Tânărului Spectator şi profesor la institutul de artă din localitate, la catedra "pregătire operă". Montează "Floarea purpurie", de Karanaulova-Bronsevici, şi "Romeo şi Julieta", de William Shakespeare.
Drumurile îl poartă apoi la Smolensc, în Rusia, şi la Harkov, în Ucraina, după ce a încercat alte zeci de variante. Este nevoit să se întoarcă în România, unde o perioadă lucrează la ARIA, unde îl are ca director pe Vasile Florea.
În 1973, Massini montează la Burgas, în Bulgaria, "Bărbierul din Sevilla", apoi primeşte un contract ferm pentru a monta în Ungaria, la Szeget, "Evgheni Oneghin", de Piotr Ilici Ceaikovski. Până la urmă este însă nevoit să plece ca regizor la Opera din Timişoara, unde făcuse practică pe vremea studenţiei şi unde rămâne timp de şapte ani, montând cele mai cunoscute opere din repertoriul universal şi autohton. Montările cu "Rigoletto", "Madame Butterfly" şi "Trubadurul" sunt primite cu entuziasm de public şi de critică.
Activitatea de regizor a lui Massini este străbătută de o permanentă inovaţie, de găsirea a noi soluţii de montare, aşa cum s-a întâmplat cu cele două opere ale lui Gheorghe Dumitrescu "Vlad Ţepeş" şi "Zamolxe", aceasta din urmă având ca libret piesa lui Lucian Blaga, care este plină de simboluri.
Personalitatea lui Massini este întregită şi de alte atribuţii. El a fost de-a lungul vieţii un foarte cunoscut ziarist şi sportiv, iar, în tinereţe, un sportiv de performanţă.