Războaiele de pe scenă şi din afara ei
0Albumul „Oglinzi“ (Editura Vellant), dedicat coregrafului Răzvan Mazilu, şi „Războaiele mele“, de Adelin Petrişor (Editura Polirom), se numără printre noutăţile editoriale. „Oglinzi“ este reflexia bătăliei unui dansator cu provocările scenei, iar cartea lui Adelin Petrişor este un asalt memorialistic în teatrele de război.
Fotografii din cele mai noi spectacole cu Răzvan Mazilu construiesc un portret al artistului la maturitate. Imaginile au fost realizate de artiştii Mihaela Marin, Egyed Ufó Zoltán, Iulian Ignat, Dinu Lazăr şi Cornel Lazia. Schiţa de portret este finalizată de textele unor personalităţi culturale: Alex. Leo Şerban, Maia Morgenstern, Gigi Căciuleanu, Alexandru Dabija, Ioan Tugearu, Philippe Tréhet şi Adriana Babeţi.
„Am văzut toate spectacolele lui Răzvan Mazilu de la «Dama cu camelii» încoace. A spune (sau, și mai rău, a scrie!) despre Răzvan că este unic este o banalitate. Tot ceea ce ține de personalitatea lui - în egală măsură flamboaiantă și discretă - este special și irepetabil. Dar ce mi se pare cu adevărat semnificativ este că, de-a lungul timpului, Răzvan a reușit să rămână el însuși (amestec misterios de talent excepțional, persoană dandy-ambiguă și narcisism creator) fiind, totodată, mereu altul - în plan artistic", scrie criticul de film Alex. Leo Şerban, în timp ce Maia Morgenstern crede că secretul lui Răzvan Mazilu stă în „joaca serioasă": „Răzvan ştie să râdă. El cunoaşte rolul purificator al râsului. E gata să râdă în hohote, să se deschidă, să se lumineze. El invită, e gata să se dăruiască pentru a chema la aventură".
Coregraful Gigi Căciuleanu consideră că mai tânărul său coleg este „plămădit din aluatul din care se fabrică stelele de cinema". Ori de câte ori a lucrat cu el, Căciuleanu s-a simţit „literalmente aspirat. Stors ca un burete. Spoliat de idei, de gânduri ascunse şi de mişcare. Dar şi inspirat. Plin de energii şi dorinţe noi". În opinia sa, Răzvan Mazilu este „o fotografie în alb şi negru dansând colorat...". „Cred, aproape cu invidie, că Răzvan poate exprima prin dans orice.Mai ales compasiunea", mărturiseşte şi regizorul Alexandru Dabija.
Jurnalistul Adelin Petrişor, pe teren, în Irak, în 2005 Foto: Arhiva Personală
Volumul apărut sub coordonarea curatorului Denise Rădulescu are 170 de pagini şi oferă imagini din spectacole desfăşurate în perioada 2004-2009: „Portretul lui Dorian Gray", „Un tango mas", „Simfonia Fantastică", „Block Bach", „Urban Kiss", „Umbre de lumină" sau „Remember". Fondurile obţinute în urma vânzării albumului bilingv, român-englez (un exemplar costă 89,9 lei) vor fi destinate susţinerii tinerilor talentaţi care studiază dansul, în cadrul unei campanii pe care Răzvan Mazilu a demarat-o încă din 2007.
Războiul, faţa necenzurată
Tot despre lumea văzută din mijlocul unei experienţe limită, de data aceasta frontul - câmpul de luptă, nu scena, scrie jurnalistul Adelin Petrişor în „Războaiele mele" (Editura Polirom, 248 de pagini, 24,95 lei). O face intim şi masculin, cu deschiderea şi naturaleţea celui care a trecut de zeci de ori pe lângă moarte. Fără a fi câtuşi de puţin romanţate - cartea include scene de un naturalism necenzurat - poveştile au o căldură aparte. Calitatea cea mai mare a lor, dincolo de mărturia unui jurnalism făcut ca la carte, este tocmai umanul, autenticul.
Petrişor povesteşte fără emfază despre ritualul forţat de a mânca MRE-uri (acronim pentru Meal Ready to Eat, hrană concentrată cu valoare calorică foarte mare şi cu textură de „cauciuc"), despre nopţile dormite în frig, prin clădiri cariate de gloanţe şi explozii sau despre înjurăturile şi încremenirea relaxată a soldaţilor americani în faţa unui asalt. Dar şi despre închisoarea Gunatanamo sau despre întâlnirea cu Yasser Arafat.
Adelin Petrişor „e pur şi simplu un tehnician inteligent al ştirii, un comentator responsabil", dar şi „un aventurier temerar dornic să ne aducă în casă zgomotul tranşeelor", scrie Andrei Pleşu.
Adelin Petrişor este în prezent corespondent special al Televiziunii publice. A transmis din zone „fierbinţi" precum: Irak, Afganistan sau Liban. A intervievat personalităţi precum Yasser Arafat, Benjamin Netanyahu sau Mohammed Fadlallah.