Pleşu, Liiceanu şi Patapievici au dezbătut problemele omului modern, în deschiderea Festivalului Dilema veche (VIDEO)

Festivalul Dilema Veche, care a debutat vineri seară cu o întâlnire a scriitorilor Gabriel Liiceanu, Horia-Roman Patapievici şi Andrei Pleşu, moderată de jurnalistul Luca Niculescu, se va desfăşura până pe 23 august şi va aduce numeroase momente culturale, în cetatea de la Alba Iulia.

Tema dezbaterii de pe 21 august a fost: „Cele mai nerezonabile lucruri din lume devin cele mai rezonabile din pricina dereglării oamenilor“.

"Care e criteriul rezonabilului şi al nerezobabilului? Un om se poate deregla? Se dereglează un ceas, o maşinărie. Răspunsul e da, şi un om are mecanisme care se pot deregla, dar ce anume din om e dereglabil. Propoziţia lui Pascal ne spune că dispozitivul este creierul. Dereglarea oamenilor e o dereglare a funcţiei de gândire a creierului. Sistemul circulator sau digestiv sunt reglate de la natură. Este şi creierul reglat de la natură? Spre deosebire de celalte, nu este reglat. Cine îl poate regla? Omul însuşi", a declarat pentru început Gabriel Liiceanu, care a mărturisit că Socrate a fost cel care a pus primul "problema reglării".

"A distins adevărul de dreptate şi binele de rău. A constatat că adevărul era al tuturor sau al niciunuia şi că, printr-un dialog, se poate ajunge la un consens al opiniilor", a adăugat filosoful.

Andrei Pleşu a început într-un stil relaxat şi cu umor a declarat: "Caut un medic care să nu îmi dea o dietă raţională, ci una rezonabilă". Dar a revenit la un ton serios şi a precizat că "Raţionalitatea este un imperativ şi o problemă de structură umană, iar rezonabilitatea e negociabilă. A fi raţional înseamnă să funcţionezi linear. Să fii rezonabil implică un dialog, un compromis".

"Toate religiile lumii, inclusiv cea creştină pornesc de la ideea că dereglarea face parte din alcătuirea noastră. După Rai, avem statutul de izgoniţi. Avem o dereglare constitutivă. Există o structură subversivă în alcătuirea fiinţei umane, care ne tot ispiteşte spre dereglare", a mai adăugat Andrei Pleşu.

Pe de altă parte, Horia-Roman Patapievici a precizat că "reglajul poate fi imaginat ca putând fi făcut printr-o disciplină a minţii. Civilizaţiile sunt mecanisme de reglare a minţii. Ele au o amprentă stilistică vizuală marcată. De exemplu, când vedem civilizaţia indiană la lucru, vedem ceva formidabil. Cel mai formidabil proces prin care mintea a încercat să fie reglată începe cu Homer şi ajunge până la noi. Reglarea minţii a avut loc pentru a obţine un tip de comportament social şi a unei anumite raţiuni".

Pascal are expresia: „voi nu sunteţi în starea creaţiei voastre“. Adică nu suntem aşa cum ne-a creat Dumnezeu, ceea ce înseamnă că omul e dereglat. Există nişte trăsături fundamentale care definesc starea de creaţie proprie: în primul rând, un anumit raport între individ şi stat. În civilizaţia europeană, i se dă dreptate individului, în faţa statului. Acest raport defineşte centralitatea europeană, de unde fac parte şi drepturile omului şi statul de drept. A doua trăsătură: un anumit raport între religios şi politic. În zonă europeană, există o interdicţie a religii politice. De aici a decurs legea de separare dintre Biserică şi Stat, iar raţionalitatea principiului este echilibrul dintre cele două. O altă trăsătură este ceea ce numim capitalism, şi anume un mecanism de reglare a minţii economice. Capitalismul înseamnă suveranitatea indivizilor care interacţionează, înseamnă proprietate privată. Ultimă trăsătură este spiritul ştiinţific: raţiunea şi un anumit raport cu experienţa", a concluzionat Patapievici.

Discuţia celor trei oameni de cultură a continuat, moderată de Luca Niculescu, iar Gabriel Liiceanu a vorbit, printre altele, despre dereglările contemporane:

"Există o dereglare în raport cu instinctul de conservare, tentaţia suicidară a Occidentului. Îşi subminează premisele propriei naşteri. Îşi atacă exact premisele pe care s-a născut, prin intermediul unor ideologii. Îşi atacă comandamentele etice, care s-au născut din convingerile iudeo-creştine. Toate au pus bazele unui comportament etic al omenirii de tip occidental. Occidentul îşi atacă tradiţia, care reprezintă produsul unei libere concurenţe de comportamente de-a lungul istoriei".

Pleşu, Liiceanu şi Patapievici, despre problemele omului modern

Mai departe, filosoful a fost completat de Andrei Pleşu, care la rându-i a avut câteva precizări legate de contemporani şi dereglările lor:

"Europa este spaţiul cel mai deschis din lume. Această deschidere are şi riscul ei. Rişti să nu mai ai ierarhie, organizare şi o centralitate interioară. Ameninţarea de azi e suspendarea ideii de centralitate". 

Ediţia din acest an a Festivalului Dilema veche prezintă publicului dezbateri şi expoziţii, literatură şi film documentar, muzică şi dans, cărţi pentru cei mari şi jocuri deştepte pentru cei mici.

Din programul festivalului, ajuns la a patra ediţie, nu vor lipsi dezbateri pe teme europene, lecturi de proză şi poezie, ateliere pentru copii, concerte, cum ar fi cel susţinut de Nicu Alifantis şi Ansamblul Jidvei, invitat Mihai Neniţă, un spectacol unic, sau cel al lui Mircea Vintilă, cu 'Povesci din Bucuresci spuse doamnei Alba Carolina'.

În încheierea festivalului Dilema veche, duminică seara, va concerta cantautorul italian Angelo Branduardi, pentru prima dată în România. 'Este un autor unic, care combină ritmuri vechi şi muzici vechi renascentiste şi medievale cu un spirit modern şi cu instrumente de toate felurile, şi noi şi vechi', după cum a declarat Mircea Vasilescu.

Festivalul a fost ales în acest an printre cele mai bune evenimente din Europa de către Europe for Festivals, Festivals for Europe.