Pictorul Ştefan Râmniceanu spune că va pleca din ţară, dacă Ponta va ieşi preşedinte

După ce a vernisat la Mogoşoaia o expoziţie importantă, pictorul Ştefan Râmniceanu  i-a răspuns premierului Ponta, care l-a felicitat pe Facebook, spunând că va pleca din ţară, dacă acesta va deveni preşedintele ţării.

După schimbul  acid de replici dintre Mircea Cărtărescu şi Victor Ponta pe Facebook, iată premierul Ponta eşuează din nou în încercarea sa de a intra în graţiile artiştilor. 

Victor Ponta a publicat pe pagina sa de Facebook un mesaj de felicitare către pictorul Ştefan Râmnicenu.

    Îl felicit pe artistul Ştefan Râmniceanu, unul dintre cei mai importanţi pictori ai diasporei româneşti, pentru organizarea primei expoziţii în România după două decenii de activitate în afara graniţelor”

Răspunsul lui Ştefan Râmniceanu nu a întârziat să apară pe pagina de Facebook a premierului:

    Mulţumesc! Dacă iese Ponta preşedinte, o să plec iar din ţară!”

Ulterior, echipa lui Victor Ponta a şters comentariul.

Retrospectiva de pictura si sculptura Stefan Ramniceanu este cu siguranta cea mai importanta expozitie a ultimilor ani. Despre anvergura artistului (despre care vorbesc Nicolae Steinhardt, Andrei Plesu, Dan Haulica, etc) si a expozitiei -- un numar urias de opere (peste 400 de piese expuse intre Palatul Mogosoai). La Bucureşti s-au adunat piesele colectionarilor din 6 tari europeene, adunate in ultimii 26 de ani.

Reintoarcerea in tara, dupa 24 de ani in Franta, a acestui mare "optzecist", este un eveniment despre care Doina Mandru, Directoarea Centrului Cultural 'Palatele Brancovenesti' la Mogosoaia, scrie: "In Palat te simti in proximitatea grandorii! Coplesitor, este cuvintul. (...) Ce minune ca a revenit si inca in ce mod! Ma bucur pentru biata tara asta. Nu stiu daca si ea se va bucura ori va intelege. Mi-as dori sa o faca (....), este cu totul altceva sa inteleaga o tara dimensiunea unui artist. Omul acesta este (...), jertfelnic in esenta...rara avis! E un motiv de speranta gestul lui, cum ar fi spus domnul Haulica."

"Atelierul" in sine este absolut spactaculos -- o adevarata sculptura pe mai multe nivele, conceputa de artist, care se intinde pe aproape 3000 metri patrati -- o incantare sa experimentezi complexitatea unui creator de asemenea anvergura.

Ştefan Râmniceanu s-a născut la 15 august 1954 la Ploieşti. Acum, trăieşte şi lucrează la Paris şi Bucureşti. Este absolvent al Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din Bucureşti în 1979. Despre el, scria filozoful şi criticul Andrei Pleşu că face parte„dintre artiştii care ştiu să seducă, sa irite şi să surprindă; are, cu alte cuvinte, talentul de a fi imprevizibil”.

Expoziţia de la Palatul Mogoşoaia aduce în faţa publicului o selecţie însumând peste 300 de lucrări remarcabile, multe împrumutate din colecţii private, corolarul celor 26 de ani de pictură şi succes în galeriile europene. Pe lângă pictură, desen şi obiect, artistul revine şi ca sculptor, cu 30 de lucrări în lemn sau metal, multe de ordin monumental, realizate în ultimii ani. 

Piesele prezentate în palatul Mogoşoaia, în spaţiul noului Memorial Văcăreşti şi la Atelieramniceanu, aparţin unor cicluri distincte şi coerente în plan formal, intitulate evocator Ferecătura, Manuscris, Cămaşa zidurilor, Cărturari, Apostolii de lut, Stâlpul, Idoli, Centauri, Nopţile de aur, Omul universal, Scrisori din insule. Fiecare ciclu propune o nouă problemă plastică ori o invenţie de tehnică şi material care vizează zone diverse ale expresivităţii în care confruntarea cu materia, curajos asumată, sugerează valori spirituale prin chiar supralicitarea pastei (subiect de alchimie reala), a facturii sau a dimensiunii. 

Expoziţia a fost inaugurată  la Palatul Mogoşoaia, de academicianul Răzvan Theodorescu, alături de criticul de artă Magda Cârneci, redactor-şef al revistei Arta, Atelieramniceanu fiind apoi prezentat, de artistul însuşi. 

Ştefan Râmniceanu s-a născut la 15 august 1954, în Ploieşti, ca fiu al avocatului Constantin Dumitru. A studiat la Institutul de arte plastice Nicolae Grigorescu din Bucureşti pe care l-a absolvit în 1979, debutând în galeriile Atelier 35 şi Orizont, în contextul generaţiei ‘80. Căutările primei perioade de creaţie vizau orizontul grav al picturii lui Andreescu, artistul fiind remarcat de critică cu ocazia personalei de la galeria Simeza, motiv să lucreze o vreme, şi să expună uneori, alături de grupul Prolog de care se va şi depărta apoi prin noua sa atitudine stilistică. Expoziţia Ferecătura de la Curtea Veche, una dintre primele şi poate cea mai remarcabilă instalaţie conceptuală şi artistică românească, l-a impus autoritar pe Râmniceanu pe scena românească prin viziune, noutate, tragism şi coerenţă plastică în scenografia imaginată, suprem adecvată spaţiului ales, ruinele fostei reşedinţe voievodale.

Stabilit în Franţa după 1990, obţinând în 1992 o bursă a statului francez şi atelier în Cité Internationale des Arts la Paris, Râmniceanu a expus cu succes în galerii importante din Franţa, Belgia, Grecia, abordând, în final, şi lumea orientului - cu care vădea multiple afinităţi de fond la Bruxelles sau de la Istanbul.