Patapievici, „un pesimist activ“
0Preşedintele Institutului Cultural Român (ICR) a detaliat, în faţa unui mare număr de oameni, activitatea instituţiei pe care o conduce. Horia-Roman Patapievici a fost invitatul special al clubului „Dilema veche“ pe iulie, care a avut loc miercuri, în Godot Café-Teatru, din Centrul Istoric al Bucureştiului.
Succes neaşteptat pentru această ultimă ediţie „de vară" a ciclului de întâlniri al „Dilemei vechi" (acestea vor lua o pauză până în septembrie). Încăpătoarea sală a cafenelei Godot din Blănari nu mai avea niciun loc liber, atât jos cât şi la balcon, pentru cei care au venit după ora de începere a evenimentului (printre personalităţi, s‑au aflat cosmonautul român Dumitru Prunariu şi scriitoarea Ioana Pârvulescu). În plus, la un moment dat, cei prezenţi au fost anunţaţi că întâlnirea „Dilema veche" este urmărită pe internet de un număr record de vizitatori. Nu mai puţin de peste 2.000 de oameni urmăreau live dezbaterea, iar numărul acestora era în creştere.
Eventualele temeri că subiectul ar fi prea „tehnic" sau lipsit de interes pentru publicul larg au fost spulberate de farmecul conversaţional înnăscut al celor doi interlocutori, de rafinamentul şi civilitatea discursului lui Patapievici, secondate de graţia şi abilitatea moderatorului Mircea Vasilescu. În esenţă, invitatul a făcut un bilanţ al activităţii institutului pe care-l „păstoreşte" cu succes de peste şase ani şi al cărui buget anual nu depăşeşte 8-10 milioane de lei (de 30 de ori mai mic decât al Ministerului Culturii).
Patapievici a prezentat modul în care el şi echipa sa au „schimbat faţa" acestei „falange" culturale a statului român, transformând „prăfuita" instituţie moştenită de la Iliescu şi Buzura (când a activat sub denumirea de Fundaţia Culturală Română) într-o reţea modernă de centre culturale, similară cu cele ale marilor ţări civilizate europene. Modelul instituţional ar fi cel de înaltă performanţă al British Council, diferit de cel francez, care până în prezent s-a slujit mult de „umbrela" francofoniei.
„Lupta cu birocraţia"
„Sunt un pesimist activ", s-a autodefinit Patapievici, care a comparat felul în care a lucrat, în aceşti ani, cu echipa sa nu cu cel al unui CEO din filmele americane, ci cu cel al clopotarului adolescent din capodopera lui Tarkovski „Andrei Rubliov", care construieşte clopotul cerut de cneaz din amintire, printr-o improvizaţie de geniu. Comparaţia a fost primită cu aplauze de educatul auditoriu prezent (e cunoscută, din paginile din „Zbor în bătaia săgeţii", fascinaţia scriitorului pentru acest film, pe care-l vede în adolescenţă de câteva ori la rând; „în acest film este vorba despre mine", notează, febril, tânărul Patapievici). Invitatul a insistat asupra programului de traduceri al ICR, prin intermediul căruia au fost formaţi 103 traducători, iar 264 de titluri (a 107 autori români) se află în librăriile din străinătate: 54 în Spania, 27 în Bulgaria, 27 în Franţa, 20 în Polonia etc.
"Lupta cu birocraţia ne consumă cam 80% din energie. Dacă echipa ICR ar putea să modifice legislaţia pentru cultură aşa cum doreşte, ne-am afla brusc în Paradis.''
Horia-Roman Patapievici preşedinte ICR