Omul de Neanderthal auzea la fel de bine ca „vărul” său Homo sapiens - studiu

Omul de Neanderthal avea un sistem auditiv la fel de fin ca al nostru, potrivit unui studiu ştiinţific, o dovadă suplimentară că vărul lui Homo sapiens avea o capacitate de comunicare la fel de eficientă ca acesta din urmă, potrivit AFP.

Capacităţile cognitive ale omului de Neanderthal au împărţit mult timp paleoantropologii, unii susţinând ideea că doar Homo sapiens, specia noastră, a dezvoltat capacitatea de a proiecta simboluri şi de a le comunica prin fuzionarea echivalentului cuvintelor. 

Echipa de antropologi condusă de profesoara Mercedes Conde-Valverde, specialistă în bioacustică, la Universitatea spaniolă din Alcala, aminteşte că arheologia documentează tot mai mult un "comportament complex al Neaderthalienilor". 

Ştim astăzi că, la fel ca Homo sapiens, această linie umană ai cărei ultimi reprezentanţi au dispărut acum aproximativ 40.000 de ani, a ştiut să-şi îngroape morţii, dar şi să împodobească trupurile sau să fabrice instrumente sofisticate. 

Strămoşii noştri au împărtăşit „cu alte linii umane, - diferite de noi prin morfologie (precum Neanderthal) -, aceleaşi capacităţi de producere şi de a împărtăşi activităţi simbolice", a remarcat pentru AFP paleontologul francez Bruno Maureille. 

Simplu fapt de producere a uneltelor implică capacităţi cognitive, "care traduc un limbaj cel puţin similar, foarte apropiat de al nostru", potrivit expertului.                

Pentru a determina dacă omul de Neanderthal ar fi putut folosi un limbaj, trebuie stabilit dacă putea simboliza concepte şi dacă avea capacitatea anatomică de a produce şi percepe un limbaj pentru a le transmite, potrivit autorilor studiului, apărut în revista Nature ecology and evolution.

Pentru asta, au reconstituit virtual canalele auditive externe şi mediane a cinci specimene de Neanderthal care a trăit  într-o perioadă cuprinsă între 130.000 şi aproximativ 45.000 de ani în urmă. Apoi au derivat valori care măsoară capacitatea lor de a capta sunete şi mai ales gama de frecvenţe, adică auzul lor. "Cu cât este mai mare, cu atât permite utilizarea mai multor sunete şi comunicarea este mai eficientă", a explicat prof. Conde-Valverde pentru AFP.

Apoi au comparat aceste valori cu cele ale altor două grupe de indivizi. Oamenii moderni şi primii strămoşi ai neanderthalienilor, dintre care numeroase specimene au fost găsite în peştera Sima de los Huesos, situată în nordul Spaniei şi datată acum 430.000 de ani. 

Concluzia lor este că omul de Neanderthal avea aceleaşi capacităţi auditive ca Homo sapiens, şi în special pe cele de a percepe sunete de frecvenţă mai dezvoltate decât cele ale strămoşilor săi. 

Aceste frecvenţe înalte sunt asociate cu producţia de consoane, o caracteristică importantă a limbajului uman, distingându-l de modul de comunicare al cimpanzeilor, şi de cam toate mamiferele, bazate pe vocale. 

Studiul subliniază că pentru a determina semnificaţia cuvintelor "consoanele sunt deosebit de importante"

A dedus că dacă urechea omului de Neanderthal crescuse pentru a le sesiza, era pentru că ştia să le producă. Şi concluzionează existenţa unui "sistem de comunicare vocală la fel de complex şi eficient ca limbajul uman". 

Potrivit profesoarei Conde-Valverde, "era capabil de a transmite o informaţie orală rapid şi cu o rată de eroare foarte scăzută". Ea crede că dacă "am asculta doi neanderthalieni vorbind în spatele unei perdele, fără a putea să-i vedem, am crede că avem de-a face cu persoane din altă ţară care vorbesc o limbă străină".