Monser

L-am cunoscut pe Marin Preda exclusiv prin opera sa, in paginile de proza si de confesiune. Cred ca e de ajuns. Pe un scriitor adevarat nu il cauti nici in piata, nici pe micile si marile ecrane, si

L-am cunoscut pe Marin Preda exclusiv prin opera sa, in paginile de proza si de confesiune. Cred ca e de ajuns. Pe un scriitor adevarat nu il cauti nici in piata, nici pe micile si marile ecrane, si nici macar in mediile acelei realitati pe care, ca prozator realist, el o urmareste cu multa atentie. Il cauti si il gasesti la masa lui de lucru, aplecat in unghi ascutit deasupra filelor, cu fruntea incretita ca a lui Nila si buzele impletite ca ale lui Paraschiv. Ii simti concentrarea dureroasa, ii vezi broboanele de sudoare provocate de fraze, scene si personaje. Cand reuseste sa scrie o pagina buna pe zi, e fericit; cand incheie, iese in lume aproape nauc, beat de efort, asa cum il vedea Tudor Vianu pe un alt mare ocnas al scrisului, pe Rebreanu. Cei care l-au cunoscut pe Marin Preda indeaproape vorbesc cu un anumit fel de emotie despre un om deloc comod, incapatanat si incasabil in convingerile lui, dar care parca limpezea - nu se stie cum - conversatia si aerul din jur. Exista, fireste, si pareri negative, marturii oneste sau pure fabulatii despre ce a facut si a dres, ce a zis si cum a stranutat monser. Toate aceste detalii de viata si de comportament n-ar avea nici o valoare in absenta Operei. Daca Preda n-ar fi scris Intalnirea din Pamanturi, Morometii (I si II), Intrusul, Viata ca o prada, Cel mai iubit dintre pamanteni, esafodajul unor amanunte atat de "semnificative" s-ar fi naruit inca inainte sa fie inaltat. Caci, pana la urma, nu numai autorul isi scrie opera, ci si opera isi creeaza autorul. Am recitit de curand, din necesitati didactice, aproape trei mii din paginile scrise de Marin Preda. Am constatat inca o data rotunjirea de capodopera a primelor doua volume, in timp ce Morometii, II mi-a provocat anumite rezerve. O impresie proaspata, extraordinara, mi-a facut in schimb Cel mai iubit dintre pamanteni, carte ce vorbeste despre un timp (istoric, social si moral), dar mai ales despre omul care traieste acest timp, cu carnea si spiritul sau. Romanul ar putea fi tradus in orice limba, l-ai putea lua cu tine, linistit, pe orice insula pustie. Nu e acesta visul oricarui scriitor? Multi il viseaza, putini si-l implinesc. Preda e unul dintre cei putini. Cand radea strident, "behaitor ca o capra", starnind nedumerirea celor din jur, probabil ca se gandea, monser, si la acest castig.