Mona Lisa, un mister (ne)rezolvat

Carla Glori, istoric de artă de origine italiană, susţine că a descifrat enigma celebrului tablou al lui da Vinci. Teoria acesteia, care are la bază cartea „Codul lui Da Vinci“ de Dan Brown, identifică, după sute de ani, mai multe numere care semnifică indicii pentru localizarea Sfântului Graal, potirul folosit de Iisus la Cina cea de taină.

Numerele, dar şi o serie de litere au fost descoperite în ochii Giocondei, în urmă cu o lună, potrivit „Daily Mail". Recent, Carla Glori a adăugat acestora şi numărul 72, care, afirmă cercetătoarea, se poate observa la o „privire atentă a podului de pe fundalul tabloului". Podul se întinde peste râul Trebbia din Bobbio (Italia), în apropiere de Piacenza. Glori, care este şi autoarea cărţii „Enigma Leonardo: Deciphering And Discovering", spune, de asemenea, că femeia din tabloul lui Da Vinci se numea Bianca Giovanna Sforza.

„Era fata lui Ludovico il Moro, un nobil puternic al comunităţii din Bobbio, care a trăit acum 500 de ani". Drept dovadă, Glori aduce prezenţa literelor „S" şi „G", iniţalele numelui femeii, despre care afirmă că pot fi „citite" în ochii Giocondei. Cum, în urmă cu 500 de ani, Bobbio era un important centru cultural, cu o bibliotecă impresionantă, Carla Glori e convinsă că Da Vinci a vizitat oraşul „datorită bibliotecii, şi, peste câţiva ani, a pictat din memorie acel loc, probabil în timp ce locuia în Franţa".

Cu timpul, spune Glori, şi relieful şi imaginea locului s‑au schimbat, dar „strada şerpuitoare care se poate vedea în spatele Monei Lisa este încă vizibilă şi în Bobbino de astăzi". Glori a mai adăugat că şi structura podului, reconstruit între timp, este similară cu cea a celui care traversa râul Trebbia acum câteva sute de ani, pod care a fost luat de viitură şi distrus la 1472. De altfel, potrivit lui Glori, ce se poate vedea pe fundalul celebrului tablou sunt chiar ultimele două cifre ale acestui an: 7 şi 2.

Localnicii din Bobbio sunt convinşi că podul din oraş este acelaşi cu cel care apare în pictura lui Da Vinci. În schimb, Martin Kemp, expert în opera lui Da Vinci, este reţinut în ceea ce priveşte teoria cercetătoarei.

Teoria, cartea şi legenda

„Portretul este aproape sigur al Lisei del Giocondo", punctează Kemp. „Au existat de-a lungul vremii multe încercări de a identifica locul din tablou, dar nu găsesc că asemănarea cu Bobbio este valabilă. Şi, în general, am rezerve în privinţa cuiva care încearcă să găsească înţelesuri obscure într-o operă renascentistă."

Unul dintre motivele pentru care teoria Carlei Glori este suspectată de lipsă de autenticitate şi veridicitate e asemănarea izbitoare cu demersul ficţional semnat de Dan Brown, din bestseller-ul „Codul lui Da Vinci". În viziunea lui Brown, secretul tabloului, care se întinde pe mai bine de 500 de ani de istorie, se găseşte în detalii care conţin cifre ce pot ajuta la identificarea locului unde este păstrat Sfântului Graal. Cartea îl are ca personaj central pe profesorul Robert Langdon, care, împreună cu o specialistă în decriptare, începe o cursă frenetică pentru descifrarea multiplelor indicii ascunse în picturile lui Leonardo da Vinci. Cartea lui Brown a fost ecranizată într-un film de succes şi a stârnit reacţii dure din partea Vaticanului.

În acelaşi timp, Bobbio însuşi păstrează partea lui de legendă. Descris de către Ernest Hemingway drept cel mai frumos loc din lume, Bobbio este cunoscut şi ca locul unde există un pod al Diavolului. Aşadar, despre podul peste râul Trebbia se spune şi că a fost construit de către Diavolul însuşi, într-o singură noapte, în urma unui pact cu îngerii: sufletul primului om care trece podul va fi vândut Diavolului.