„Marea Unire pentru cei mici“, o carte dedicată Centenarului, în topul vânzărilor din 2018
0O carte dedicată Centenarului, „Marea Unire pentru cei mici”, scrisă de Ana Iorga şi Filip-Lucian Iorga, cu ilustraţii viu colorate, ce îi omagiază pe întregitorii patriei noastre – Regele Ferdinand, Regina Maria şi pe cei care au contribuit politic şi militar la crearea României Mari, la 1 Decembrie 1918 -, a fost cel mai vândut titlu la Editura Vremea în 2018.
„Marea Unire pentru cei mici” are un format prietenos cu cei mici, fiind tipărită pe hârtie lucioasă de cea mai bună calitate. Ilustraţiile color redau fidel figurile marcante ale epocii României Mari.
Cele mai vândute 5 titluri ale anului 2018 la Editura Vremea
1. Marea Unire pentru cei mici, de Ana Iorga şi Filip Lucian Iorga
2. Viaţa mea ca spioană, de Katherine Verdery
3. Amintiri din strada Suvenir, de Victoria Dragu Dimitriu
4. Mintea absorbantă, de Maria Montessori
5. Flori din trecut. Regine şi prinţese regale ale României, de Lelia Zamani şi Emanuel Bădescu
Evenimentele editoriale ale Editurii Vremea din 2018
1.Viziunile lui Parpangel sau Ţiganiada, Ioan Budai Deleanu şi Cristian Bădiliţă
2.Seria Vintilă Horia: Jurnal de sfârşit de ciclu vol.1, Jurnal de sfârşit de ciclu vol.2, O femeie pentru Apocalips
3. Arhitectul G.M. Cantacuzino în dosarele Securităţii, de Vlad MItric-Ciupe
Catea „Viziunile lui Parpangel sau Ţiganiada“, de Ion Budai-Deleanu, în versiunea modernizată a lui Cristian Bădiliţă şi comentariul grafic al lui Marian Zidaru, a fost lansată de Editura Vremea la Gaudeamus. Compusă în exil, publicată, fără efectul cuvenit, abia după o jumătate de secol de la moartea autorului, editată aproximativ până la ediţia lui Florea Fugariu (1969), „Ţiganiada“ n-a putut influenţa la timp cultura noastră.Cristian Bădiliţă afirmă în „Nota asupra volumului“: „Din cauza evoluţiei limbii, capodopera lui Ioan Budai-Deleanu a devenit o piesă de muzeu. "Puţini cititori – cei mai îndârjiţi! – reuşesc să o parcurgă de la primul până la ultimul vers, înarmându-se cu multă răbdare şi cu un glosar voluminos. Acesta e motivul principal care m-a îndemnat să rescriu întreaga Ţiganiadă pe limba cititorilor din secolul XXI, fără să-i trădez esenţialul: ideile, conţinutul, intriga, forma ritmată, rimele. Dezideratul meu a fost să limpezesc această capodoperă, să o fac comprehensibilă de la prima ochire, să-i redau cursivitatea. Pentru aceasta am „tradus” mulţi termeni de neînţeles pentru majoritatea cititorilor de astăzi; am modernizat topica şi formele vechi lexicale, încercând să păstrez un „just echilibru” între stilul meu şi savoarea limbii lui Budai-Deleanu“.
„Tot ce am făcut am făcut spre binele Ţiganiadei şi cu maximă admiraţie pentru autorul ei. Acolo unde exista claritate am păstrat, neatinse, expresiile originale; unde exista cursivitate, dar mai puţină claritate, am explicat în note minimale de subsol. „Modernitatea” versiunii de faţă poate fi rezumată prin următoarea formulă: claritate + fluiditate + eleganţă stilistică. Am fost obligat să păstrez multe cuvinte sau forme vechi în cazul rimelor (dacă le-aş fi modernizat s-ar fi pierdut rimele): „frânsă” în loc de „frânse”; „zisă” în loc de „zise”; „mearsă” în loc de „merse”; „mere” în loc de „merge”; „rumpe” în loc de „rupe”; „fece” în loc de „făcu” etc. Aceste forme apar însă rar şi nu afectează claritatea noii versiuni. Versiunea mea nu înlocuieşte Ţiganiada originală. E destinată să le faciliteze drumul către ea cititorilor nespecialişti în limba română veche şi să deschidă pofta de lectură a importantei capodopere“, apreciază Cristian Bădiliţă.