Literatură poliţistă

„Somnul de veci“ şi „Doamna din lac“ vor fi distribuite, mâine, împreună cu „Adevărul“.Prin operele sale de succes, scriitorul american Raymond Thornton Chandler (1888-1959), creatorul detectivului charismatic Philip Marlowe, şi-a pus amprenta asupra literaturii poliţiste.

Raymond Thornton Chandler s-a născut în Chicago, Illinois, în 1888, dar s-a mutat în Marea Britanie, în 1895. În 1900, după participarea la o şcoală locală în Upper Norwood, Chandler a studiat la „Dulwich College“, în Londra.

În 1907 a scris prima poezie. A devenit reporter la publicaţiile „Daily Express“ şi „Bristol Western Gazette“. Ca jurnalist n-a avut o carieră reuşită, însă a continuat să scrie poezie romantică.

Creator de scenarii  de  film

În 1912 a împrumutat bani de la unchiul său şi s-a întors în SUA, urmând să se stabilească, după Primul Război Mondial, la Los Angeles. Pentru a câştiga bani din talentul său, Chandler a început să scrie literatură populară.

Prima povestire, “Blackmailers Don’t Shoot”, i-a apărut în revista „Black Mask“, în 1933, iar primul roman de succes, „The Big Sleep“ (tradus în româneşte „Somnul de veci“), a fost publicat în 1939.

Şi-a continuat cariera literară scriind scenarii pentru filme de la Hollywood, „Double Indemnity“ (1944), alături de Billy Wilder, „The Blue Dahlia“ (1946) sau „Strangers on a Train“ (1951), al lui Alfred Hitchcock. „The Big Sleep”, care are la bază două poveşti scurte „Killer in the Rain“ (1935) şi „The Curtain“ (1936), este considerat romanul de referinţă al lui Chandler.

Cartea a fost adaptată pentru marele ecran de două ori, o dată în anul 1946 şi a doua oară în anul 1978. În 2005, revista „Time“ a inclus volumul în topul „100 cele mai bune romane, publicate după 1923“.

Detectivul particular Philip Marlowe este vedeta romanelor poliţiste ale lui Chandler. În „Somnul de veci“, Marlowe este chemat la conacul unui general infirm Sternwood. Acesta îi cere detectivului să se ocupe de şantajistul Arthur Gwynn Geiger, care se ascunde în spatele unei meserii cinstite: furnizarea de cărţi rare. 

În ziua întâlnirii cu generalul, Marlowe purta un „costum albastru-deschis, cămaşă, cravată şi batistă la buzunarul de la piept, toate de culoare închisă, pantofi negri, şosete negre din lână cu dungi albastru-închis”.

Marlowe, detectivul „curat“  şi „necherchelit“

Era „curat“, „bărbierit“ şi „necherchelit“, ţine să sublinieze Raymond Chandler. „Îl aveţi în faţa dumneavoastră pe jalnicul supravieţuitor al unei vieţi cam destrăbălate, un infirm paralizat de ambele picioare şi de jumătatea inferioară a trupului. Nu pot să mănânc decât foarte puţin, iar somnul meu e atât de aproape de starea de trezie,

încât nu merită să mai fie numit somn. Se pare că trăiesc în mare măsură de pe urma căldurii, ca un păianjen nou-născut, iar orhideele sunt un pretext pentru căldură”, se autocompătimeşte generalul.

 Ancheta lui Marlowe porneşte de la un plic şi de la o carte de vizită semnată: „Domnul Arthur Gwynn Geiger“. Romanul „The Lady In The Lake“ – „Doamna din lac“ (1943), care a pornit de la nuvelele „Bay City Blues“ (1938), „The Lady In The Lake“ (1939) şi „No Crime In The Mountains“ (1941), continuă aventurile detectivului Philip Marlowe.

Omul de afaceri Derace Kingsley îl angajează pe Marlowe să o găsească pe fosta lui soţie. Se temea ca aceasta să nu fi intrat în vreun scandal care ar fi putut să-i pună în pericol compania pe care o conducea.

Misiunea lui Marlowe porneşte de la o fotografie, cu un bărbat şi o femeie aşezaţi pe nisip sub o umbrelă de plajă, şi de la un bilet scris în grabă: „Trec frontiera în Mexic pentru divorţ. Stop. Mă mărit cu Chris. Stop. Noroc şi la revedere. Stop. Crystal“.