Lecţii de viaţă de la Freud şi Nietzsche
0Fiecare volum "Lecţii de viaţă" din colecţia "Şcoala vieţii" alege câte un mare gânditor şi pune accentul pe acele idei ale sale care au o însemnătate profundă pentru noi, cei de astăzi. Cărţile din această serie, apărută la Editura Trei, demonstrează că voci importante din trecut încă au lucruri fundamentale de transmis generaţiilor actuale.
Sigmund Freud este considerat părintele psihanalizei. Născut în 1856, a profesat ca fiziolog, medic şi psiholog şi şi-a petrecut cea mai mare parte a vieţii la Viena. Ideile sale inovatoare sunt legate de inconştient, refulare, interpretarea viselor şi metoda clinică de tratament prin dialog.
Când mi-a devenit pacient (unul dintre motive era şi acela că mama sa, bogată fiind, detesta psihanaliza), gelozia faţă de fratele său mai mic, exprimată în copilărie chiar printr-un atentat împotriva sugarului din leagăn, fusese de mult uitată. În prezent, fratele mai tânăr se bucura în ochii săi de toată consideraţia, însă ciudate acte întâmplătoare (violenţa manifestată faţă de animale pe care de altfel le iubea, câinele său de vânătoare de pildă sau pasărea atent îngrijită) trebuiau înţelese ca ecouri ale acelor impulsuri duşmănoase faţă de fratele mai mic. („O amintire din copilărie în Poezie şi adevăr, 1917)
Un prieten intim şi un duşman urât mi-au fost întotdeauna necesari în viaţa mea afectivă; ştiam de fiecare dată să mi-i creez din nou şi nu rareori idealul din copilărie lua fiinţă atât de bine, încât duşmanul şi prietenul se regăseau în aceeaşi persoană, desigur nu simultan sau schimbându-şi repetat rolurile, aşa cum trebuie să se fi petrecut în primii ani de copilărie. (Interpretarea viselor, 1900)
Cartea de faţă e semnată de Brett Kahr, cercetător în psihoterapie şi sănătate mintală la Centrul de Sănătate Mintală Infantilă din Londra. Este autorul mai multor lucrări.
LECŢII DE VIAŢĂ DE LA NIETZSCHE
Autor: John Armstrong
Traducere din engleză de Florina Pîrjol
Editura Trei
Friederich Nietzsche a fost un filosof german, poet şi critic al culturii. E celebru datorită "voinţei de putere", controversata sa idee care a contestat etica tradiţională şi toate doctrinele. Născut în 1844 lângă Leipzig, Germania, a inspirat, prin intermediul teoriilor sale, oameni din toate domeniile, de la dansatori şi poeţi la psihologi şi revoluţionari socialişti.
În acest volum veţi găsi fragmente din lucrările sale cele mai importante.
Prin minciună slăbiciunea trebuie să se preschimbe în merit, fără nicio îndoială [...] şi neputinţă, care nu se răzbună, devine „bunătate“; josnicia temătoare — „umilinţa“, supunerea faţă de cei pe care îi urăşti devine „ascultare“ (anume faţă de unul, despre care ei spun că porunceşte această supunere — îl numesc Dumnezeu).
Inofensivitatea celui slab, însăşi laşitatea în care este atât de bogat, rămânerea-în-faţa-uşii, obligaţia de neînlăturat de a aştepta, îşi capătă aici un renume bun ca „răbdare“ şi uneori şi virtute; neputinţa-de-a-te-răzbuna se numeşte non-voinţa-de-a-te-răzbuna, poate chiar şi iertare […]. (Genealogia moralei, 1887)Dar (adevărata educaţie) eliberarea este curăţarea tuturor buruienilor, a molozului, a tuturor viermilor care vor ameninţă germenii plăpânzi ai plantelor, revărsarea de lumină şi căldură, picuratul afectuos al ploii nocturne, este imitare şi adorare a naturii […]. („Consideraţii inactuale. Partea a treia: Schopenhauer educator“, 1874)
Volumul de faţă e alcătuit şi prefaţat de John Armstrong, filosof şi autorul lucrărilor In Search of Civilisation şi How to Worry Less About Money (seria The School of Life).