Lansarea memoriilor Micaelei Ghiţescu

Micaela Ghiţescu îşi lansează volumul de memorii „Între uitare şi memorie”, marţi, 25 septembrie, ora 18.30, la Librăria Humanitas Kretzulescu de pe Calea Victoriei.

„Am ajuns la capătul călătoriei mele, o călătorie lungă şi grea. Cu meandre şi ocolişuri. O călătorie frumoasă, aşa cum e viaţa... Şi fără întoarcere. Numai dus.(...) Multe lucruri nu am putut, nu am ştiut, sau chiar nu am vrut să le exprim. Dar, în ceea ce am spus, am căutat să fiu corectă. Exactă. Chiar dacă nu am reuşit totdeauna, intenţia asta a fost", spune Micaela Ghiţescu.

La lansare participă criticii literari Dan C. Mihăilescu şi Alex Ştefănescu, actorul Andrei Ionescu şi Lidia Bodea, director general Editura Humanitas. Lansarea va fi urmată de o sesiune de autografe.

DESPRE AUTOARE

Micaela Ghiţescu are 81 de ani şi este fiica Mariei Eliza (născută Papacostea), licenţiată în litere, şi a lui Constantin Ghiţescu, medic chirurg. În studenţie a fost arestată în cadrul celebrului „lot francez“, format din eleve şi profesoare de la Liceul Francez. A ispăşit o condamnare politică de trei ani (1952–1955). Şi-a luat licenţa în filologie la Universitatea din Bucureşti în 1957. 

Interzicându-i-se să profeseze în învăţământ, a fost, succesiv, muncitor calificat, traducător tehnic, documentarist într-un institut de cercetări farmaceutice, apoi redactor principal la Biblioteca Centrală Pedagogică. Din 2003 este redactor-şef al publicaţiei „Memoria” revista gândirii arestate. 

A fost membru în Consiliul Uniunii Scriitorilor şi preşedintele secţiei de traduceri a Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti. A publicat peste 80 de volume de traduceri din limbile portugheză, spaniolă, franceză, germană şi engleză, pentru care a fost răsplătită cu numeroase premii şi distincţii de către Asociaţia Scriitorilor din Bucureşti, USR, Societatea Limbii Portugheze din Lisabona, Institutul Camões, Institutul Brazilia – România.

Este cavaler al Ordinului Naţional „Serviciul credincios“ (2000) şi ofiţer al ordinelor braziliene „Rio Branco“ (1999)  şi „Cruzeiro do Sul“ (2002).