Jules Verne, scriitorul vizionar

Considerat de unii părintele genului SF, Jules Verne este al doilea cel mai tradus scriitor străin, fiind doar în urma Agathei Christie, cu 4.223 de traduceri în 148 de limbi, potrivit statisticilor UNESCO. Totodată, o mare parte a operelor sale au fost transpuse pe micul ecran.

Scrierile lui Verne au revoluţionat ştiinţa. În operele sale el a vorbit despre viitor, spaţiu, aer şi călătoria în adâncurile mării.

Jules Verne s-a născut la 8 februarie 1828 în Nantes (Franţa), fiind fiul cel mare al unui procuror, Pierre Verne. Pe mama sa o chema Sofia. În copilărie, în timp ce îşi petrecea vacanţele de vară pe o insulă vecină cu râul Loara, Jules şi fratele său Paul, de care era foarte apropiat, închiriau frecvent o barcă cu un franc pe zi. Navigând de-a lungul răului, el şi-a dezvoltat maginaţia, aşa cum s-a descris în scurta biografie „Amintiri din copilărie şi tinereţe".

La 12 ani a vrut să fugă în India

La vârsta de 9 ani, a fost trimis la şcoală, la liceul Saint Donatien din Nantes, unde Verne a devenit pasionat de călătorii şi explorări. Astfel, la vârsta de 12 ani s-a îmbarcat clandestin pe o navă care pleca în India. Prins de tatăl său, Jules a fost aspru pedepsit, moment în care a făcut celebra afirmaţie: "De acum voi călători doar în imaginaţia mea".

La liceul Saint Donatien, Jules a studiat latina, pe care a folosit-o în povestirea sa scurtă, "Mariajul domnului Anselme din Tilleuls". Printre profesorii săi s-a numărat şi celebrul inventator francez Brutus de Villeroi, care preda desenul şi matematica, şi care ulterior a devenit faimos prin crearea primului submarin al SUA, Alligator. Deşi nu au colaborat direct, se pare că de Villeroi l-a inspiart în proiectarea romanului "20.000 de leghe sub mări".

După ce a terminat liceul, Verne a plecat la Paris pentru a studia dreptul. Şi-a început carierea artistică la 20 de ani, în 1948, când, împreună cu Michel Carre, a început să lucreze la operetele muzicale.

Verne, un broker de succes

După ce tatăl său i-a retras sprijinul financiar pe motiv că se ocupa mai mult de scris, decât de drept, Verne s-a angajat ca broker, lucru pe care l-a detestat deşi a avut success. În această perioadă, i-a întâlnit pe Alexandre Dumas (tatăl) şi Victor Hugo, care i-au dat nişte sfaturi foarte bune.

În ianuarie 1857, scriitorul s-a căsătorit cu Honorine de Viane Morel, o văduvă cu două fiice. Sub îndrumarea ei, Jules Verne a continuat să scrie şi să se concentreze pe publicarea operelor sale.

Cei doi soţi au avut un fiu, Michel Jean Pierre Verne, descris de tatăl său drept "un copil teribil".

Hetzel l-a modelat pe Verne

Odată cu apariţia lui Pierre-Jules Hetzel (foto), unul dintre cei mai importanţi editori francezi, care a mai publicat, printre altele, operele lui Victor Hugo, George Sand şi mulţi alţii, situaţia lui Verne s-a îmbunătăţit.

În momentul întâlnirii celor doi, Verne avea 35 de ani, iar Hetzel 50. Până la moartea ultimului, ei au format un excelent tandem scriitor - editor.
Hetzel l-a ajutat pe Verne să-şi îmbunătăţească lucrările care fuseseră respinse anterior de alţi editori pe motiv că "sunt prea ştiinţifice. Cu ajutorul editorului său, el a rescris povstea cărţii "Cinci Săptămâni în Balon", pe care a publicat-o în 1863. Verne şi-a remodelat scrisul sub îndrumarea lui Hetzel, dând operelor sale un accent comic, înlocuind sfârşitul trist cu unul vessel şi atenuând mesajele politice pe care le transmisese anterior.

Hetzel i-a publicat până la moartea sa minim două volume pe an. Cele mai de success volume au fost "O călătorie spre centrul Pământului" (1864), "De la Pământ la Lună" (1865), " 20.000 de leghe sub mări" (1869) şi "Ocolul Pământului în 80 de zile" (1873). Toate acestea au format o colecţie intitulată "Călătoriile extraordinare" (Les voyages extraordinaires).

Din acest moment, Verne putea trăi din scrierile sale, însă cea mai mare parte a averii sale va veni din punerea în scenă a romanelor "Ocolul Pământului în 80 de zile" şi "Michael Strogoff", considerat drept una dintre cele mai bune cărţi ale sale şi care nu tratează genul SF.
Pe măsura bunăstării sale financiare, el şi-a cumpărat cumpărat yachturi. La bordul celei de a treia nave ale sale, Saint-Michel III, a călătorit în jurul Europei şi în SUA.

Pentru meritele sale literare, în 1870 a primit rangul de Cavaler al Legiunii de Onoare.

Moartea lui Hetzel aduce pesimism în scrierile sale

Tematica literară a lui Verne se schimbă în 1886, când rămâne invalid după ce nepotul său bolnav mintal, Gaston, îl împuşcă pe motiv că a refuzat să îi dea bani să călătorească. Verne mai suferă două lovituri în 1887 prin moartea editorului său şi a mamei sale, Sofia.

Din acel moment, de promovarea operelor sale se va ocupa fiul său Michael, care nu va avea însă vigoarea lui lui Hetzel.

În anul următor scriitorul intră în politică, fiind ales consilier municipal în Amiens, pe listele republicanilor. Timp de 15 ani, cariera s-a literară va fi afectată de atribuţiile politice.

Din cauza acestor schimbări, până la moartea sa, în 1905, Jules Verne va renunţa la abordarea pozitivă concentrată pe explorare şi ştiinţă. Tonul său va fi unul pesimist axat pe pericolele tehnologice provocate de orgoliul oamenilor de ştiinţă. Acum va publica "Întâmplări neobişnuite", Insula cu elice (1893), În Faţa steagului (1894) sau "Stăpânul lumii" (1904).

La 24 martie 1904, Jules Verne moare în casa sa din Amiens, la vârsta de 77 de ani. La doi ani de la moartea sa a fost înălţat un monument în cinstea sa: Jules Verne ieşind din mormânt, cu un braţ ridicat spre stele.

După decesul lui, fiul său îi va publica postum lucrările, după ce le va aduce modificări substanţiale criticate de foarte mulţi. Acum va apărea, printre altele, "Uimitoarea aventură a Misiunii Barsac" (1919)".

Una dintre cele mai importante scrieri ale sale SF va apărea în 1989. Strănepotul său a găsit manuscrisul "Parisul în secolul 20" şi l-a publicat. Se pară că romanul care a anticipat apariţia trenurilor de mare viteză, zgărie norilor din sticlă şi oţel, automobilelor puternice sau calculatoarelor a fost scrisă încă din 1863, dar Hetzel i-a sugerat să mai aştepte 20 de ani înainte să o publuce, pe motiv că tonul ei pesimist i-ar fi ruinat cariera.

Ziarul "Adevărul" lansează în 13 ianuarie colecţia "Jules Verne". În fiecare miercuri veţi putea achiziţiona, împreună cu ziarul „Adevărul“ şi suplimentul „Adevărul literar şi artistic“, câte unul dintre cele 40 de volume ale scriitorului francez.