Johan Kobborg, într-un amplu mesaj: ”Îmi exprim disponibilitatea şi dorinţa de a discuta cu noul director ce urmează a fi numit”

Coregraful Johan Kobborg reacţionează în urma ultimelor evoluţii ale scandalului de la Opera Română din Bucureşti, cu un amplu mesaj postat pe pagina personală de Facebook. El precizează că este dispus să discute cu noua conducere numită de ministrul Culturii şi că îşi doreşte să ducă mai departe munca începută în 2013.

Mesajul, publicat atât în limba română, cât şi în limba engleză, conţine precizări cu privire la angajarea, activitatea şi realizările sale în cadrul ONB, dar şi lămuriri ale situaţiei din ultima perioadă, lăsând loc unor discuţii ulterioare cu noii directori.

”Aş dori să fac o serie de precizări acum, în acest moment de vid managerial de la Opera Naţională Bucureşti: 

În decembrie 2013, cu ocazia punerii în scenă a baletului „La Sylphide”, la invitaţia şi în compania unei echipe manageriale noi, cu o extraordinară dorinţă şi determinare de creştere a performanţei instituţiei, am lucrat pentru întâia dată împreună cu balerinii Operei Naţionale Bucureşti din altă ipostază decât aceea de balerin. Am fost impresionat de dăruirea, talentul şi efortul lor, precum şi de aspiraţia lor de a învăţa, de a se perfecţiona, astfel încât atunci când am primit propunerea de a veni la conducerea artistică a Baletului Operei Naţionale Bucureşti, am acceptat. Nu m-am lăsat descurajat de neajunsuri, de lucrările de renovare a clădirii ce aveau să ne afecteze serios repetiţiile şi întreaga activitate, de media de vârstă a balerinilor angajaţi, de salariile mici sau problemele sociale derivate de aici; m-am concentrat asupra oportunităţilor de dezvoltare şi, totodată, asupra responsabilităţii imense pe care o poartă acest angajament: aceea de a construi, prin diversificarea repertoriului şi prin contribuţia, alături de managementul instituţiei, la îmbunătăţirea condiţiilor de lucru, o echipă de profesionişti de renume internaţional, care să facă Opera Naţională Bucureşti o instituţie prezentă în mod constant în presa internaţională şi care să ofere publicului din România în mod nemijlocit bucuria şi frumuseţea spectacolelor de calitate. 

Cred că, în cei doi ani petrecuţi aici ca director artistic al Baletului, mi-am respectat acest angajament, luat în egală măsură faţă de artişti, faţă de public şi faţă de mine însumi: şase noi producţii, premiere jucate cu casa închisă, mai multe evenimente speciale, iniţierea unor evenimente anuale precum „Gala Internaţională a Dansului” şi „Laboratorul de Coregrafie”, creşterea numărului de spectatori la reprezentaţiile de balet, numeroase apariţii pozitive în cele mai prestigioase reviste internaţionale de profil, ateliere şi masterclass-uri susţinute de maeştri de renume internaţional, sală de forţă şi sală de odihnă, dotate special pentru balerini. Am reuşit aceste performanţe într-un timp atât de scurt datorită balerinilor, care au înţeles invitaţia mea către o carieră internaţională ce putea să aibă loc chiar aici în România, dar şi datorită managementului care, până acum trei săptămâni, mi-a acordat tot sprijinul instituţional pentru ca obiectivele artistice agreate să fie atinse, fără condiţionări de ordin administrativ sau politic. 

Nu am condiţionat niciodată prezenţa mea la Opera Naţională Bucureşti de una sau de mai multe persoane, ci doar de respectarea unor principii: existenţa unei viziuni comune între mine şi managerul instituţiei (condiţie, de altfel, valabilă în orice teatru din lume), păstrarea atribuţiilor de coordonator al Baletului instituţiei, precum şi respect, bun-simţ şi bună credinţă, obligatorii, în viziunea mea, oricărei funcţii de conducere. Îmi menţin aceste criterii, indiferent de cine va ocupa funcţia de Director General Interimar. 

Sper ca domnul ministru Vlad Alexandrescu să numească în poziţia aceasta o persoană care să îşi dorească să continue lucrurile bune începute de mine, de Alina Cojocaru şi de echipa de balerini pe care am format-o aici, balerini români şi de alte naţionalităţi, balerini care au avut o contribuţie importantă la creşterea prestigiului naţional şi internaţional al Operei Naţionale Bucureşti, care au umplut seri la rând sala de spectacole şi care au încântat zeci de mii de oameni care le-au urmărit evoluţia. 

Îmi exprim disponibilitatea şi dorinţa de a discuta cu noul director ce urmează a fi numit de Ministrul Culturii, domnul Vlad Alexandrescu, despre posibilitatea de a continua coordonarea Baletului Operei Naţionale Bucureşti. Eu sunt aici, în România, şi doresc să îmi continui munca în speranţa că voi găsi în noul director un partener deschis la dialog multicultural, care să aprecieze progresele făcute până acum, care să înţeleagă că formula succesului stă în schimbul de experienţă, de culturi, de idei, în colaborare şi în respect reciproc. Am toată încrederea în tinerii balerini români, angajaţi la Operă sau care se pregătesc în Liceul de Coregrafie şi în şcolile de balet să devină balerini ai acestei instituţii, şi îmi doresc ca modificările începute în departamentul de balet - diversificarea repertoriului, distribuţiile, balerinii, decorurile şi costumele, abordarea managerială -, să continue şi să devină un exemplu de schimbare în bine.

Doresc să mulţumesc tuturor celor care, sprijinindu-mă pe mine, pe Alina, şi pe balerinii Operei Naţionale Bucureşti, şi-au exprimat astfel dorinţa de a trăi într-o ţară în care valorile sunt recunoscute şi preţuite, indiferent de culoarea paşaportului sau de limba pe care o vorbesc.

Eu sunt danez prin naştere, englez prin devenirea profesională, român datorită Alinei şi oamenilor minunaţi cu care am lucrat în aceşti peste doi ani şi european prin valorile pe care le împărtăşesc.

Ce uneşte toate aceste popoare este dragostea pentru artă, dans şi spectacol, respectul faţă de artişti şi munca lor, precum şi deschiderea culturală faţă de tot ce este nou, diferit şi inovativ”.

Mesajul coregrafului Johan Kobborg vine în urma destituirii lui George Călin, la numai o zi după ce fusese repus în poziţia de director general interimar, cu un mandat de trei luni. 

Noua posibilă numire în funcţia de director general interimar al Operei Naţionale Bucureşti este regizorul Andrei Şerban, potrivit unor informaţii în exclusivitate obţinute de „Adevărul“. Celebrul regizor trăieşte la New York, dar vine frecvent în România pentru a monta spectacole de teatru şi de operă şi pentru a face ateliere de creaţie cu tineri actori.