Ineditele amintiri ale colonelului Lăcusteanu, la Adevărul Live, cu istoricul Georgeta Filitti
0În această seară, la Librăria Humanitas Cişmigiu, de la ora 19.00 va avea loc o întâlnire cu o temă generoasă, pornind de la cartea "Amintirile colonelului Lăcusteanu". De la ora 14.00, în studioul Adevărul Live, istoricul Georgeta Filitti dezvăluie din amintirile colonelului, dar şi alte amănunte interesante ale epocii.
INTRĂ ÎN DISCUŢIE şi urmăreşte emisiunea în modulul Adevărul LIVE
Georgeta Filitti, doctor în istorie, a publicat, în ţară şi străinătate, cărţi şi studii cu privire la istoria modernă a României (aspecte economice), secolul fanariot şi relaţiile româno–elene, exilul românesc. Colaborări la enciclopedii şi volume de documente. A alcătuit ediţii critice din opera lui M. Kogălniceanu (Premiul Academiei, 1983), N. Iorga, V. Slăvescu, I.C. Filitti, Rigas Velestinul (peste 30 vol.).
A recuperat numeroase fonduri de arhivă (în special corespondenţă) şi literatură memorialistică. Traducător din franceză şi engleză (I. Bălăceanu, Matila Ghyka). A tradus din limba franceză şi a îngrijit la Editura Humanitas volumul Memoriile Principelui Nicolae Suţu mare logofăt al Moldovei (1798–1871), apărut în 2013, în colecţia MemoriiJurnale.
În octombrie 2012 a fost decorată de Regele Mihai I cu Medalia “Crucea Casei Regale a României” pentru “activitatea sa prodigioasă ca istoric al societăţii, moravurilor şi tradiţiilor intelectuale româneşti”, pentru “promovarea integrării culturii şi societăţii române în spaţiul european, prin redescoperirea legăturilor permanente, umane, comerciale, juridice dintre estul şi vestul european”, şi pentru că prin activitatea sa istorică “promovează cercetarea autentică, punând în faţă adevărul istoric”.
În această seară, de la ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu va avea loc o întâlnire cu Georgeta Filitti, Dan C. Mihăilescu şi Sandra Ecobescu despre ediţia integrală a amintirilor lui Grigore Lăcusteanu, editată după cele două caiete manuscrise aflate la Biblioteca Academiei Române, cu o introducere de Ion Filitti, recent apărută la Editura Humanitas.
Grigore Lăcusteanu s-a născut în 1813, într-o familie veche din Oltenia. Boier de rangul al doilea, primeşte o educaţie aleasă cu profesori particulari şi dobândeşte cunoştinţe solide de latină, greacă, germană, rusă şi franceză. La 17 ani este primit în armată cu gradul de sublocotenent. Este unul dintre primii ofiţeri de carieră din armata română nou-înfiinţată (1830). Avansează rapid până la gradul de maior, dar primeşte numirea de polcovnic (colonel) abia cu câteva zile înainte de pensionare. După ce părăseşte armata devine preşedinte al Consiliului Ostăşesc în timpul domniei lui Cuza şi, între 1865 şi 1870, senator al districtului Vlaşca. Se stinge din viaţă în 1883. Caietele colonelului Lăcusteanu au fost descoperite şi publicate de nepotul său Radu Crutzescu, în perioada interbelică, dând naştere uneia dintre polemicile celebre ale istoriei literaturii române; Camil Petrescu pune Amintirile colonelului Lăcusteanu pe aceeaşi treaptă cu Scrisorile lui I. Ghica sau cu Ciocoii vechi şi noi ai lui N. Filimon, iar G. Călinescu afirmă că, deşi pentru istoric „valoarea operei stă în elementul psihologic“, pentru cititorul obişnuit textul are o „savoare inimitabilă“ datorită naturaleţei exprimării şi pitorescului evocării. Duşman înverşunat al revoluţiei „crailor“, „desculţilor“ şi „vagabonţilor“ de la 1848, Grigore Lăcusteanu relatează evenimentele dintr-o perspectivă reacţionară şi rusofilă, în răspăr cu avânturile progresiste ale bonjuriştilor – o perspectivă acum necunoscută, însă reprezentativă pentru nu puţini dintre membrii elitelor vremii.