Gabrea a terminat filmul cu Ceauşescu

Inspirată din bestsellerul scris de Grigore Cartianu, pelicula îi are în rolurile perechii de dictatori pe Victoria Cociaş şi Constantin Cojocaru. La fel ca şi cartea, filmul reface ultimele zile din viaţa lui Nicolae Ceauşescu, de la fuga sa din clădirea Comitetului Central până la moartea în faţa unui pluton de execuţie.

După ce, prin cele mai recente titluri ale filmografiei sale, s-a impus ca un analist de marcă al istoriei noastre moderne, regizorul Radu Gabrea se află acum, odată cu încheierea filmărilor la docudrama „Ultimele zile din viaţa lui Nicolae Ceauşescu", la un pas de a atinge aceeaşi subtilitate artistică şi profunzime de viziune istorică şi în tratarea unei traume a trecutului nostru recent: procesul soţilor Ceauşescu, din decembrie 1989.

Pentru a reda evenimentele, încă vii în memoria publicului, ale acelui Decembrie însângerat, Radu Gabrea a apelat, ca sursă atât literară, cât şi istorică, la cartea „Sfârşitul Ceauşeştilor" a lui Grigore Cartianu, considerată cea mai bogată sursă de informaţii asupra acelei perioade şi, totodată, cea cu viziunea cea mai acută asupra istoriei.

Filmările s-au desfăşurat la Bucureşti şi la Târgovişte, în locurile unde s-au întâmplat şi evenimentele reale din film. „Sunt prezentate mărturii, imagini, iar ce nu a existat ca imagine a fost înscenat", spune actriţa Victoria Cociaş (interpreta Elenei Ceauşescu), aşadar filmul îmbină imaginile de arhivă şi cele artistice, pe principiul clasic al oricărei docudrame. A fost recreată inclusiv scena procesului lui Nicolae şi al Elenei Ceauşescu, de la Târgovişte.

Actorii principali, Constantin Cojocaru şi Victoria Cociaş, au mai interpretat rolurile lui Nicolae şi al Elenei Ceauşescu în spectacolul de teatru documentar „Ultimele ore ale lui Ceauşescu", în regia lui Milo Rau şi Simone Eisenring, pus în scenă la Teatrul Odeon din Bucureşti (ceea ce a rezultat într-un proces între teatru şi Valentin Ceauşescu) şi jucat cu săli închise la Bucureşti, Berna, Zürich şi Lucerna.

Un as al dramelor istorice

Filme ale lui Gabrea precum cele două realizate după romanele pastorului sas Eginald Schlattner - „Cocoşul decapitat" şi „Mănuşi roşii" - sau „Călătoria lui Gruber" - pe o sugestie dintr-un roman de Curzio Malaparte - au stabilit un standard în tratarea cinematografică a evenimentelor care au însângerat secolul XX şi România modernă. 

Dacă filmele „Cocoşul decapitat" şi „Călătoria lui Gruber" arătau ravagiile produse, într-o societate tradiţională, de isteria mişcărilor extremiste de dreapta, „Mănuşi roşii" s-a dovedit o analiză subtilă şi impresionantă a represiunii exercitate de celălalt sistem totalitar, cel comunist, prin dezvăluirea mecanismelor anchetei penitenciare, în care bolşevicii au „excelat".

Aşadar, cineastul are „mâna" cea mai bună pentru a trata la acelaşi nivel şi zilele Revoluţiei Române, care nu au beneficiat până acum de variante cinematografice prea fericite (cu excepţia peliculei lui Radu Muntean, „Hârtia va fi albastră").

"Vrem să lansăm filmul pe ecrane în luna decembrie, când ne amintim, în fiecare an, de acele evenimente.''
Radu Gabrea regizor


Cele mai bune filme central-europene, la Mediaş

Regizorul Radu Gabrea s-a implicat intens în Festivalul de Film de la Mediaş, al cărui preşedinte este

O selecţie de filme realizate de regizorul ceh Jiri Menzel, pelicule din ţările vecine cu România şi „bijuterii" cinematografice în limba idiş se află printre atracţiile primei ediţii a Mediaş Central European Film Festival „7+1" (MECEFF), care va fi organizat de regizorul Radu Gabrea (în calitate de preşedinte), în perioada 5-11 septembrie.

Festivalul - care se va desfăşura în oraşul Mediaş, dar şi în comunele Dumbrăveni şi Târnăveni - este consacrat cinematografiilor ţărilor din perimetrul Europei Centrale. Celebrul regizor şi actor ceh Jiri Menzel este cineastul omagiat la ediţia din acest an.

„Aşa cum Sibiul a devenit o capitală a teatrului, iar festivalul de film documentar Astra s-a impus la nivel internaţional, sperăm şi noi să reuşim acest lucru cu MECEFF, aflat la prima ediţie în acest an", a spus Radu Gabrea într-o conferinţă de presă. Festivalul este organizat la Mediaş deoarece acest oraş are un potenţial turistic mare, fiind înconjurat de cetăţile săseşti.

În cadrul festivalului vor putea fi vizionate aproximativ 50 de filme din şapte ţări din Europa Centrală: Cehia, Slovacia, Austria, Ungaria, România, Polonia şi Slovenia, plus filme din ţara invitată, care în acest an este Israelul.

Vor fi prezentate, în competiţia festivalului, filmele câştigătoare ale premiului naţional din fiecare dintre aceste ţări, printre care „Biblioteca Pascal" (Ungaria, 2010) şi „Eu când vreau să fluier, fluier", de Florin Şerban.

De asemenea, spectatorii vor putea viziona filme în limba idiş, restaurate, din arhiva Centrului Naţional de Film Evreiesc al Universităţii Brandeis din Boston. „Sunt nişte bijuterii cinematografice, făcute înainte de 1940", explică Radu Gabrea.

Vor fi proiectate şi filme selectate personal de preşedintele festivalului: „Kapitalism - Reţeta noastră secretă" de Alexandru Solomon, „Manasse" de Jean Mihail, „Medalia de onoare" de Călin Netzer, „Moştenirea lui Goldfaden" şi „Nu te teme, Iacob!", ambele de Radu Gabrea.

Li se adaugă două portrete de regizor: Copel Moscu - un mare documentarist prea puţin cunoscut publicului - şi Adina Pintilie - o tânără regizoare extrem de talentată.

Proiecţiile se vor desfăşura în Mediaş (Cinema Mediensis, Sala Traube şi Sinagoga Mare, dar şi în aer liber, în Piaţa Centrală), Dumbrăveni (în Piaţa Catedralei) şi Târnăveni (în Casa de Cultură). Intrarea publicului la această primă ediţie a MECEFF va fi liberă.