FOTOGALERIE Memorialul Sighet a fost „adus“ la Bucureşti

Scriitorii Ana Blandiana şi Romulus Rusan au inaugurat, de Ziua Europei, după 20 de ani de la înfiinţarea Memorialului Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei, o „replică“ a Memorialului la Bucureşti.

Cu prilejul împlinirii a 20 de ani de la înfiinţarea Memorialului Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei din Sighetu Marmaţiei, Ana Blandiana şi Romulus Rusan, dragi compatrioţi, au noi şi noi realizări în munca de-o viaţă.

Dacă acest limbaj de lemn vă este doar cunoscut, dacă aveţi doar imaginea unei căciuli de astrahan şi a unei mâini agitate bătrâneşte, atunci ar trebui să ştiţi că joi, 9 mai, pe strada Jean-Louis Calderon, nr. 66, a fost inaugurată expoziţia-muzeu „Memoria ca formă de justiţie“. Şi asta pentru că Ana Blandiana şi Romulus Rusan au înţeles de ce trebuie să dezbrace comunismul de nostalgiile televizate şi să-l arate, în toată goliciunea lui, generaţiilor care vor veni. Nu pentru amuzamentul unui discurs gângăvit, ci pentru aducere aminte.

„Memoria ca formă a justiţiei“
„Este o expoziţie despre Memorialul de la Sighet, dar mai ales despre istoria pe care o conţine Memorialul. Sunt panouri cu figuri ale ţăranilor arestaţi, care au participat la răscoale împotriva colectivizării, imagini din închisoarea de la Sighet, un film despre statuile din faţa închisorii, care surprind o trecere prin istoria celor 50 de ani de comunism“, explică Ana Blandiana.

De 20 de ani, Ana Blandiana şi Romulus Rusan se asigură că „patrimoniul suferinţei“ pe care l-au construit, în nordul prea îndepărtat al ţării, la Sighetu Marmaţiei, nu va muri odată cu „vechea generaţie“. Şi organizează, în fiecare an, prin intermediul Fundaţiei „Academia Civică“, pe care o conduc, vernisaje,  şcoli de vară pentru tineri, dezbateri şi întâlniri cu foşti deţinuţi politici, prin care urmăresc înţelegerea reziduurilor acestei teribile istorii pe care România a traversat-o.

Scriitoarea speră că acest mic spaţiu din centrul Bucureştiului va fi un centru educativ, care să resusciteze memoria colectivă a oamenilor ce vor să înţeleagă trecutul: „Mereu am spus că Memorialul nu e numai un drum spre trecut, ci şi unul spre prezent şi viitor. Nu poţi să înţelegi ce am trăit şi ceea ce trăim, de ce înaintăm atât de greu, dacă nu înţelegem care sunt greşelile acestui trecut în viaţa noastră de azi. Asta ne dorim şi prin acest spaţiu expoziţional, să aducem ceva din esenţa «Sighetului» la Bucureşti. Oamenii să vină, să vadă şi să înţeleagă trecutul“.

Un „patrimoniu  al suferinţei“
Proiectul Memorialului a  luat naştere în 1993, când Ana Blandiana şi Romulus Rusan au primit acordul din partea Consiliului Europei: instituţia va lua sub egida sa un muzeu pe locul uneia dintre cele mai aspre închisori din România, la Sighetu Marmaţiei. O piatră grea de încercare pentru cei doi scriitori, mai ales că iniţiativa lor venea într-o vreme când România nu era membră a Consiliului Europei, din cauza mineriadei din iunie 1990.

Memorialul nu e numai un drum spre trecut, ci şi unul spre prezent şi viitor. Nu poţi să înţelegi ce am trăit şi ceea ce trăim, de ce înaintăm atât de greu, dacă nu înţelegem care sunt greşelile acestui trecut în viaţa noastră de azi. Ana Blandiana preşedintele Fundaţiei Academia Civică

Avizul pozitiv, după expertize riguroase ale Comisiei pentru Patrimoniul Cultural European şi ale Comisiei pentru Drepturile Omului, a fost momemtul când, pentru Ana Blandiana, istoria a început să fie privită prin ochii victimelor comunismului. „Ne-amîntrebat cum se poate lucra cu memoria. Memorialul de la Sighet, care reuşeşte să răspundă la aceste întrebări, este un patrimoniu istoric şi politic, dar, înainte de toate, este şi unul emoţional. Nu puteam să nu ţinem cont de acest patrimoniu al durerii, al suferinţei“, explica José-Maria Ballester, preşedintele Comisiei pentru Patrimoniul Cultural European, într-o vizită în România, în urmă cu trei ani.

Ca să poată strânge fonduri pentru construirea muzeului, cei doi scriitori au înfiinţat, în 1993, Fundaţia Academia Civică, sub umbrela căreia este administrat Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei, primul muzeu despre comunism din Europa. Patru ani mai târziu, în timpul guvernării Convenţiei Democrate Române, Memorialul a fost declarat, prin lege, obiectiv de importanţă naţională.

„Oamenii ies din muzeu ca dintr-o catedrală“
Portofoliul Memorialului s-a îmbogăţit, în fiecare an, cu noi proiecte, cu şcoli de vară organizate pentru liceeni şi alte activităţi care să-i pună faţă în faţă cu istoria pe care n-au trăit-o.
 

„Am continuat, în toţi aceşti ani, să venim cu noi iniţiative, fiindcă am văzut cât de interesaţi sunt oamenii să-şi cunoască trecutul şi care sunt efectele vizitării muzeului asupra lor. Mie îmi place, de fiecare dată când merg la Sighet, să stau la ieşire. Am sentimentul că oamenii ies din muzeu ca dintr-o catedrală. Se vede că au avut o experienţă existenţială“, spune Ana Blandiana.

O monedă dedicată Memorialului
Cei 20 de ani de când a luat naştere „Memorialul“ vor fi celebraţi în acest an printr-o serie de evenimente, ce vor fi anunţate pe site-ul www.memorialsighet.ro, precum şi pe pagina de Facebook a Memorialului. Vor fi organizate, în Sighet şi în Bucureşti, conferinţe şi ateliere care vor aduna istorici cunoscuţi din străinătate, reprezentanţi ai Uniunii Europene şi deţinuţi politici.

Vor participa şi elevi premianţi ai Şcolii de Vară de la Sighet, care vor vorbi despre impactul pe care l-a avut asupra formării lor participarea la cursurile organizate la Memorial.

În plus, Banca Naţională a României va emite o monedă simbolică. „Pe aversul monedei va fi reprezentată sculptura statuilor de la Sighet din grădina Memorialului, iar reversul va purta sigla muzeului: două cercuri, unul format din stele şi altul din sârmă ghimpată, simbol al celor două «Europe Unite»“, mai spune Ana Blandiana.

Muzeul Comunismului? „Sunt destui comunişti în Parlament!“

Un Muzeu al Comunismului agreat de toate grupurile politice pare a fi din ce în ce mai greu de realizat. La 23 aprilie 2013, Camera Deputaţilor a respins, cu 236 voturi împotrivă şi 43 de voturi pentru, Proiectul de Lege privind înfiinţarea „Muzeului Comunismului“ în Capitală. Dintre cei care au susţinut proiectul s-au numărat membri ai PDL, un singur liberal (Radu Surugiu) şi doar un deputat PSD (Anghel Stanciu). Totuşi, Sorin Ilieşiu, senator PNL, se arăta indignat de decizia majoritară a colegilor din Parlament, spunând că e „o greşeală respingerea proiectului de lege pentru înfiinţarea Muzeul Comunismului în Capitală“. Tot el susţinea, într-o emisiune televizată, că „persoanele care au respins proiectul de lege au înţeles că este vorba de un muzeu în cinstea comunismului“, subliniind că muzeul „ar fi trebuit să se numească Muzeul Ororilor Comunismului, pentru a putea fi evitate confuziile“. Despre hotărârea luată de Camera Deputaţilor, Ana Blandiana nu s-a arătat surprinsă: „Nu am avut nicio reacţie, pentru că n-am niciun fel de iluzii. Singura concluzie care se poate trage este că sunt încă destui comunişti în Parlament! Nu sper de la nimeni nimic. De aceea noi avem propriile noastre mijloace de a ne susţine proiectele şi mă bucur că suntem independenţi“.