FOTO Albumul „Muzica în arta lui Alexandru Ţipoia“, o geometrie senzuală în picturile unuia dintre cei mai importanţi artişti plastici
0Albumul de artă Muzica în arta lui Alexandru Ţipoia – Simfonia fantastică a operei va fi lansat joi, 7 mai 2015, ora 18.00, la Institutul Cultural Român (Aleea Alexandru 38, Bucureşti), în prezenţa artistului plastic George Tzipoia, fiul lui Alexandru Ţipoia şi coordonator al albumului.
Alături de acesta vor lua cuvântul istoricul de artă Doina Mândru, artistul plastic Marin Gherasim şi muzicologul Despina Petecel-Theodoru. Tot atunci va fi vernisată expoziţia Alexandru Ţipoia care cuprinde atât lucrări circumscrise temei muzicale, cât şi lucrări în care pictorul a abordat alte teme, fiind astfel punctată evoluţia interioară extrem de bogată, desfăşurată pe parcursul a 60 de ani de creaţie, a unuia dintre cei mai mari artişti plastici ai României.
Expoziţia va putea fi vizitată la Institutul Cultural Român până pe 17 mai.
Nouă apariţie la Editura Institutului Cultural Român, albumul de artă Muzica în arta lui Alexandru Ţipoia relevă o temă definitorie pentru opera unuia dintre cei mai importanţi pictori români ai secolului XX.
Creator de anvergură, „verigă importantă în lanţul Maeştrilor picturii româneşti“ (Florin Niculiu), Alexandru Ţipoia (1914 – 1993) şi-a păstrat, în vremuri de restrişte, o exemplară integritate estetică şi etică. Coleg de generaţie cu Corneliu Baba, Alexandru Ciucurencu şi Ion Ţuculescu, în perioada de după instaurarea regimului comunist în România artistul a rămas, deliberat, într-un con de umbră.
Lucrarea publicată de Institutul Cultural Român contribuie la recuperarea şi recunoaşterea cuvenită unei opere plastice remarcabile.
„ Antropocentrismul lui Baba, hedonismul apolinic al lui Ciucurencu şi submersia dionisică a lui Ţuculescu sunt completate firesc de estetismul cu sclipiri metafizice şi de geometria senzuală pe care se sprijină toată creaţia lui Alexandru Ţipoia. Numai că, în timp ce mai marii sau mai modeştii săi colegi de generaţie participau cu penelul şi cu şpiţul la muncile cîmpului sau la treburile oţelăriilor, în timp ce ei alungau chiaburii şi pictau în transă voioşiile colectivizării, Alexandru Ţipoia se interesa de lucrurile mărunte, cum ar fi, de pildă, geometria ascunsă şi eternă a obiectelor perisabile, armonia formelor nespectaculoase în care se reflectă, însă, marile armonii ale universului însuşi. Problemelor imediate, legate de comanda oficială şi de promisiunea unei poziţii sociale şi a unei cariere profitabile, el le-a preferat austeritatea, rigoarea morală şi prezenţa publică discretă pînă la marginea anonimatului“, spune criticul de artă Pavel Şuşară.
„Aş vrea ca imaginea să redea armonia muzicii, să îi preia esenţa. Imaginea să devină ea însăşi muzică pură.” – Alexandru Ţipoia
Albumul bilingv (română-engleză) este coordonat de George Tzipoia şi arh. Victoria Tzipoia.
Concepţia grafică îi aparţine Claudiei Tache, iar textele introductive sunt semnate de George Tzipoia şi Pavel Şuşară.
Fotografiile au fost realizate de Claudia Tache, Ernani Orcorte şi George Tzipoia. Luiza Gervescu şi Claudia Tache sunt traducătoarele textelor în limba engleză.
Cu prilejul Centenarului naşterii artistului Alexandru Ţipoia, în septembrie 2014, Academia Română a organizat şi găzduit o expozitie şi un simpozion de comunicari ştiinţifice, fiind prezentat şi filmul documentar Ţipoia şi Tzipoia, realizat de TVR în cadrul emisiunii „Rezistenţa prin Cultură“.
Accesul publicului este liber.