Ficţiuni despre trecut. Doina Ruşti vorbeşte despre Bucureştiul fanarioţilor şi despre domnii de-acum două secole, la Adevărul Live

Scriitoarea Doina Ruşti vorbeşte, la Adevărul Live, despre cel mai recent volum al său, „Manuscrisul fanariot“ şi despre mirajul Bucureştiului din secolului XVIII. Despre libertate şi dragoste, dar şi despre toate frumuseţile unei moşteniri culturale percepută mai degrabă ca fiind de la periferia dezvoltării noastre.

INTRĂ ÎN DISCUŢIE şi urmăreşte emisiunea în modulul Adevărul LIVE.

 „Manuscrisul fanariot este un poem închinat Bucureştiului fanariot, o urbe, sau mai bine zis o încropeală urbană, care se leagănă zi şi noapte în ritmul moleşitor al manelelor, cufundată în fumul ciubucelor, în superstiţii, zvonuri şi magice arome orientale, şi care se lasă asaltată în răstimpuri de frenezii endemice şi fără obiect, de tristeţi grele şi melancolii fără nume. Daca ar fi atât şi tot 

ar fi de-ajuns. Dar povestea despre o iubire imposibilă şi care sfarmă cutumele, pe care ne-o spune, sprijinită pe documente şi cu talentu-i bine cunoscut, Doina Ruşti, ridică perdeaua de pe o lume cu obiceiuri, relaţii private nemiloase, comportamente surprinzătoare şi habitudini stranii care îl aruncă în perplexitate chiar şi pe criticul cu bune cunoştinţe istorice“, spune criticul literar Eugen Negrici.

Volumul „Manuscrisul fanariot“, apărut la editura Polirom este deopotrivă un jurnal personal al Bucureştiului de secol XVIII şi un eseu profund despre libertate şi dragoste. Scriitoarea Doina Ruşti vorbeşte despre acest roman-oglindă al trecutului nostru astăzi, de la ora 13.00, la Adevărul Live.

Doina Ruşti este una dintre cele mai apreciate voci feminine ale literaturii contemporane. Printre romanele sale se numără „Zogru“, „Fantoma din moară“, roman care are ca temă principală comunismul românesc, distins cu premiul pentru proză al Uniunii Scriitorilor din România, şi „Lizoanca la 11 ani“, recompensat cu premiul "Ion Creangă" al Academiei Române.