Femei în lagăr
0Romanul suedezului Steve Sem-Sandberg spune povestea Milenei Jesenská, iubita pasageră a scriitorului Franz Kafka. Cartea topeşte în paginile ficţiunii nenumărate documente, de la scrisori, articole şi eseuri ale Milenei Jesenská, până la mărturii inedite din arhivele Holocaustului.
O scenă din lagărul nazist de femei care dă şi titlul romanului: „În primii ani de război, femeile gravide care soseau la Ravensbrück erau de regulă transferate în alte localităţi, la clinici de obstetrică, unde erau ţinute sub pază până când năşteau. Mecanismul acesta de sortare a fost suprimat începând cu 1943, când ultima din complexul de trei barăci ale spitalului a devenit secţie de maternitate, izolată de celelalte două. Şefa infirmeriei, Gerda Quernheim, a căpătat şi funcţie de moaşă. Uşile dinspre celelalte două barăci erau acum încuiate zi şi noapte, dar se auzeau din când în când ţipetele pătrunzătoare ale nou-născuţilor.
O asistentă medicală germană alerga de colo-colo înspre sălile de naşteri, cu prosoape şi cearşafuri pline de sânge. Într-o dimineaţă, grăbită, a uitat să încuie uşa. Milena i-a povestit lui Grebe Buber ce-i fusese dat să vadă în dimineaţa aceea, în drum spre clinica de consultaţii. De-a lungul pereţilor, rânduri de priciuri de lemn, şi lungite acolo, femeile. Între picioarele ridicate şi desfăcute ale uneia dintre ele se vedea cât se poate de clar corpul unui bebeluş. Bebeluşul ţipa.
Imediat după aceea a văzut spatele lat şi alb al Gerdei Quernheim, care s-a aplecat deasupra femeii şi ţipătul bebeluşului a încetat. Milena s-a oprit locului. Aparent impasibilă, asistenta a ieşit cu cearşaful însângerat şi cu o găleată ruginită, plină cu apă. La suprafaţa apei însângerate din găleată plutea bebeluşul mort. «Totgeboren» (născut mort) era scris pe fişele de înregistrare a căror evidenţă Milena trebuia s-o ţină permanent la zi. Găleţile cu apă aşteptau sub priciurile tuturor femeilor gravide."
O femeie modernă
Cunoscută drept destinatara scrisorilor lui Kafka (deşi cei doi au petrecut doar patru zile împreună, la Viena, în vara lui 1920), Milena Jesenská se dezvăluie a fi un personaj cu mult mai complex decât se ştia. Steve Sem-Sandberg s-a documentat vreme de doi ani citind articolele scrise de Milena Jesenská în presa pragheză a anilor '20-'30 şi a consultat mărturii încă nepublicate, legate de lagărul nazist unde aceasta a fost închisă.
Jurnalistă modernă - scria despre artă, arhitectură şi modă -, dar şi militantă de stânga activă într-o organizaţie ilegală pe care o coordonează, din propria casă, pentru a salva refugiaţi evrei, Milena Jesenská este prototipul femeii moderne din prima jumătate a secolului XX: educată, independentă, libertină, luptând pentru emanciparea femeii, pentru toleranţă şi drepturi civile.
Parte din cauza relaţiei problematice cu propriul tată (era orfană de mamă), parte datorită liberalizării moravurilor din epocă, viaţa amoroasă a Milenei a fost marcată de câteva „profunde crize erotice", cum le numea ea însăşi. Pe cât de ambiţioasă şi de tenace este din punct de vedere social şi politic jurnalista Milena, pe atât de vulnerabilă, de instabilă afectiv şi de bolnavă este femeia Milena, mamă a unei fetiţe dintr-o căsătorie ratată cu filosoful
Ernst Polak şi tot mai dependentă de anestezice în urma unui accident care-i distruge un picior.
Comunistă convinsă din cauza contextului istoric în care Praga ajunge sub ocupaţie nazistă („democraţia capitalistă este ca o uşă larg deschisă spre odaia fascismului"), Milena Jesenská ajunge, în urma unei farse de proces în care nici măcar nu e găsită vinovată, în lagărul de la Ravensbrück, unde şi moare în 1944, cu câteva luni înainte de sfârşitul războiului, în urma unei transfuzii de sânge incorect administrate.
Scris în formula noului jurnalism de un scriitor care a fost vreme îndelungată reporter, romanul fragmentar, deopotrivă intertextual şi poetic al lui Steve Sem-Sandberg topeşte în paginile ficţiunii nenumărate documente, de la scrisori, articole şi eseuri ale jurnalistei şi traducătoarei Milena Jesenská, până la mărturii inedite din arhivele Holocaustului, totul pe fundalul unei Europe Centrale în derivă. O carte tragică prin felul în care surprinde destinul şi, mai ales, umilinţa şi degradarea femeilor închise în lagărul nazist.
Info
Ravensbrück de Steve Sem-Sandberg
Traducere: Liliana Donose Samuelsson
Editura Humanitas Fiction, 2009.