Eterna dispută dintre vechi şi modern, în volumul „Pe umerii giganţilor“ de Umberto Eco
0Cele 12 texte publicate în volumul „Pe umeriii giganţilor“, publicat de Editura RAO, reprezintă prelegerile scriitorului susţinute de Umberto Eco în cadrul festivalului La Milanesiana, între 2001 şi 2015.
Prelegerile au fost prezentate de autorul Umberto Eco sub formă de lectio magistralis, adesea însoţite de ilustraţii. Textele izvorăsc, cel mai adesea, din temele propuse anual de La Milanesiana, pentru ca apoi să curgă asemenea unui râu de erudiţie, ce cuprinde atât filosofie, cât şi literatură, estetică, etică şi mass-media.
Gândirea vizionară a lui Eco este mai mult decât oricând necesară cititorilor care, ca nişte pitici cocoţaţi pe umerii giganţilor, încearcă să înţeleagă lumea contemporană. Autorul răstoarnă aforismul medieval care dă titlul volumului: „Poate că mişună deja în umbră giganţi pe care nu-i cunoaştem, pregătiţi să se caţăre pe umerii noştri, ai piticilor.“ În lucrarea de faţă, Umberto Eco revine asupra marilor teme ale culturii europene: Originea civilizaţiei noastre, evoluţia canoanelor frumuseţii, formele expresiei artistice, falsificarea istoriei şi obsesia complotului, toate acestea fiind tratate din punct de vedere al filosofiei, literaturii, istoriei artei şi culturii populare.
Fiecare dintre argumentările lui Umberto Eco este bogat ilustrată şi exemplificată cu trimiteri la opere literare şi plastice, precum şi cu elemente istorice, fie ele antice, renascentiste, moderne sau contemporane.
A studiat semiotica
Filosof, medievist, semiotician, analist al fenomenelor mass-media, Umberto Eco şi-a făcut debutul în proză în 1980, cu romanul Numele trandafirului, urmat de Pendulul lui Foucault, Insula din ziua de ieri şi altele. Dintre numeroasele sale volume de eseistică amintim: Tratat de semiotică generală, Limitele interpretării, Istoria frumuseţii, Istoria urâtului, Istoria tărâmurilor şi locurilor legendare, Cronicile unei societăţi lichide.