Din gândirea ministrului Corina Şuteu: „Creaţia e o muncă cu nevoi speciale. Toată lumea se pricepe la cultură“
0Ministrul Culturii, Corina Şuteu, s-a întâlnit vineri, la Godot Cafe-Teatru, cu directorii de teatre independente din ţară şi a vorbit despre aceste organizaţii ca despre trupe generatoare de noi conţinuturi, care fac o muncă cu nevoi speciale. Independenţii din teatru vor să fie recunoscuţi, să le fie monitorizată activitatea şi să fie susţinuţi. Demnitarul le-a sugerat să fie proactivi pentru a genera noi politici care să-i ajute.
Cu această ocazie s-a semnat protocolul prin care a luat fiinţă Asociaţia Teatrelor Independente din România.
"Sunt foarte puţine trupe pe cât de amplă este mişcarea teatrului independent. Ele sunt generatoare de conţinuturi. Creaţia este o muncă cu nevoi speciale", a fost prima intervenţie a ministrului Culturii.
Principala problemă a independenţilor este că "în legea teatrelor există anumite pasaje despre teatrul independent. Din 2009-2010 au început să apară mai multe teatre independente. Momentan suntem în afara legii. Fiecare face cum poate. Am vrea să avem o formă unică de a ne organiza", este dorinţa creativilor.
Corina Şuteu a expus reprezentanţilor teatrelor independente, vineri, la Godot Cafe-Teatru, ce poate face statul prin politicile publice pentru sectorul independent de creaţie.
"Sunt o mare admiratoare a teatrului independent în România. Primul teatru independent a fost Levant, în perioada post-decembristă, care a funcţionat la sala Dalles. A fost o iniţiativă a Valeriei Seciu. Ce se întâmplă astăzi este o stare de necesitate şi ambiguitate. La Ministerul Culturii am încercat în ultimele două luni să găsim formulele cele mai interesante de a susţine artiştii din teatrele independente. Iniţiativele noastre vor fi continuate de noul ministru", a spus Corina Şuteu, care a identificat câteva dintre problemele cu care tinerii creatori se confruntă.
"Felul în care teatrul independent poate să aibă spaţii în diverse oraşe şi tinerii absolvenţi care nu ştiu încotro să se îndrepte după absolvire, unde să-şi dezvolte talentul reprezintă un dezechilibru major", a spus ministrul Culturii.
O altă problemă de care se lovesc tinerii actori, regizori independenţi este faptul că nu sunt remuneraţi la nivelul muncii lor. "Nu trebuie să mai existe situaţii discreţionare", a adăugat ministrul.
Reprezentantul teatrului "Auăleu" din Timişoara a spus că este momentul ca teatrele independente să fie solidare: "Autorităţile locale nu ne sprijină. Breasla asta a trupelor independente ar trebui să-şi dea mâna. Se întâmplă şi în teatrul mare. Sper să nu rămânem cu o asociaţie care nu face nimic".
Cei care s-au constituit vineri într-o asociaţie vor să aibă decizia în propriile mâini, vor susţinerea sectorului teatral independent, unirea sub o umbrelă şi obţinerea unei voci comune care să reprezinte toate iniţiativele.
Tinerii creatori independenţi spun că nu pot supravieţui dacă taxele pe care le plătesc epuizează toate veniturile lor din bilete. "Nu ne-am apucat de teatru ca să fentăm legea. Taxarea trebuie regândită", a spus George Remeş, de la Godot, directorul Festivalului Naţional de Teatru Independent.
Teatrele independente s-au asociat din nevoia de recunoaştere, de susţinere. "Plătim statului aceeaşi taxă ca teatrul public. Îmi doresc să am o recunoaştere", a spus un alt independent. "Vrem, nu cerem bani, să nu fim taxaţi mai mult decât teatrele de stat. Anul trecut s-au vândut 100.000 de bilete în teatrele independente. Am dori ca statul să-i susţină cumva pe debutanţi. Dacă îi angajez în teatru, nu-i pot plăti cât să nu moară de foame, poate statul să-i ajute cu o alocaţie în primii cinci ani", a fost sugestia lui George Remeş.
Ministrul le-a recomandat să fie proactivi şi să facă lobby la comisiile de cultură din Parlament, unde se face legiferarea. "Asta e calea!".
Ce s-a schimbat în mişcarea teatrală independentă a fost una dintre întrebările ministrului. "Faptul că există din ce în ce mai multe teatre, faptul că numărul producţiilor creşte, că obţin premii - este benefic. Avem nevoie de această formă unică", au spus artiştii.
O altă schimbare majoră este faptul că tinerii artişti se coalizează, colaborează cu diverse organisme, dar mai ales cu publicul. "Am lărgit comunicarea. Spectatorii vin cu idei", a spus Raluca Mara de la Reactor din Cluj.
"Să fiţi fericiţi că existăm pentru că producem cultură pe bani puţini. Gratis chiar", i-au spus artiştii ministrului.
"Sunt singurul ministru din Guvern care primeşte sfaturi. Toată lumea se pricepe la cultură. Avem un sistem administrativ complet rupt de realitate. Este nevoie de un program de acompaniere a companiilor independente. Ar fi un ajutor eficient pentru a diversifica expresia artistică", a adăugat Corina Şuteu.
Asociaţia Teatrelor Independente din România a luat fiinţă vineri, la Bucureşti, iar protocolul a fost semnat de 18 organizaţii.
Corina Şuteu şi-a propus realizarea unei structuri mixte de subvenţie pentru teatrele independente româneşti. A contactat anumite organizaţii din New York - unele, finanţatoare, şi altele, de conţinut -, între care Trust for Mutual Understanding şi Lark, companie bazată pe teatru de text.
”Este vorba despre o schemă de susţinere pentru teatrul independent, care să nu fie exclusiv finanţat din banii ministerului, ci şi dintr-o colaborare mixtă între partenerii americani şi România”, a declarat Corina Şuteu pentru News.ro.
Pe 29 septembrie, Ministerul Culturii a anunţat că va porni, până la finalul acestui mandat, un program de finanţare a teatrelor independente, oferind câte 50.000 de euro pe an pentru trei companii de acest gen din România, şi propune înfiinţarea de teatre-cub, iniţial, în cele 14 oraşe candidate la titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021. Nu au fost stabilite încă detaliile şi etapele pentru desfăşurarea acestui proiect.