Dezbatere Historia: Imperiul Rus ameninţă România cu gazele. Putin a luat Crimeea. Unde se va opri Rusia?

Liderul de la Kremlin a trimis României şi altor 19 state europene o scrisoare prin care avertizează voalat cu privire la riscurile economice generate de criza ucraineană.

Situaţia tensionată din estul Ucrainei, acolo unde activiştii pro-ruşi au preluat controlul mai multor sedii de guvern regionale, l-a făcut pe ministrul ucrainean de Interne, Arsen Avakov, să anunţe un „ultimatum de 48 de ore”, timp în care militanţii ruşi ar trebui să elibereze clădirile. În caz contrar, ministrul a precizat că va apela inclusiv la forţă. Totuşi, separatiştii au anunţat formarea unui „Guvern provizoriu al Republicii Donbas“, iar Moscova a avertizat autorităţile de la Kiev să nu intervină, pentru că există riscul unui război civil.

Cum s-a ajuns ca Ucraina să intre în război civil? De ce este poporul ucrainean divizat între Europa Occidentală şi Rusia? La aceaste întrebări, dar şi la multe altele au răspuns istoricul Armand Goşu, şi Ciprian Plăiaşu, editor „Historia”, într-o ediţie specială, moderată de Ion M. Ioniţă. 

„Noi nu suntem dependenţi de gazul rusesc. Problema este a Bulgariei, a Ţărilor Baltice, Polonia. Dar Putin ar trebui să se uite pe calendar şi va constata că a început sezonul cald, iar Europa nu are nevoie de foarte mult gaz acum”, crede istoricul Armand Goşu.

„Preţul gazului pentru Ucraina este enorm. Ne amintim că Putin a redus preţul în timpul protestelor din Kiev de la vreo 350 de dolari la puţin peste 200. A fost acel acord cu Ianukovici. Iar apoi a crescut brusc la peste 400. Nu are nicio justificare economică, e doar politică”, a mai spus Goşu.

Putin a luat Crimeea. Unde se va opri Rusia?

„Pe plan lung, există această idee a ruşilor de a ajunge la gurile Dunării şi să controleze strâmtoarea Bosfor. De altfel, de aici a şi început războiul Crimeei, atunci când ruşii au fost în război cu Turcia”, spune Ciprian Plăiaşu.

„Pericolele pentru România veneau atât din est, cât şi din vest. Rusia şi Ungaria nu fost de acord cu Tratatului de la Versailles. Ruşii nu au recunoscut niciodată graniţa României pe Nistru, iar Ungaria avea idei revizioniste”, exemplifică istoricul Armand Goşu (foro dreapta).

„Frica de Rusia este veche, nu e de puţin timp. Ţările române au fost teren de luptă pentru cele trei mari puteri din Europa: Rusia, Turcia şi Imperiul Austro-Ungar. Iar noi avem în Bucureşti un bulevard mare şi frumos care se cheama... Kiseleff”, spune Ciprian Plăiaşu.

„Rusia s-a opus şi când am intrat în NATO, e în fişa postului. Era clar că nu putea să salute extinderea NATO spre graniţa cu ei”, susţine Armand Goşu.

„Ceea ce vedem acum în Ucraina este o despărţire între partea estică şi cea vestică”, consideră Ion M. Ioniţă.

Plăiaşu: „Să nu uităm că Transnistria abia aşteaptă să se lipească la Rusia".

„În Ucraina, regiunea de est, Rusia nu mai păstrează nicio aparenţă, este pe faţă, nu se mai jenează, e la intimidare. E clar că occidentalii nu pot răspundă ruşilor cu aceeaşi monedă", spune Goşu.

„Avem graniţa cea mai mare cu Ucraina, dar degeaba"

Goşu „Slavă Domnului că americanii au fost pe fază. Doar ei pot opri Rusia”. 

Rusia şi China nu pot fi aliaţi. Au prea multe de împărţit, China e cu ochii pe Siberia. 

„Rusia nu va lua Transnistria. Este instrumentul Rusiei de a ţine în şah Moldova. Ori, dacă ia Transnistria, nu mai are control asupra Moldovei. Meciul se joacă în Ucraina, dar urmează nişte luni de foc. În Ucraina se va decide şi Caucazul de Sud, şi ce se va întâmpla cu Moldova. Iar noi avem graniţa cea mai mare cu Ucraina, dar degeaba”, încheie istoricul Armand Goşu.

Ion M. Ioniţă, istoricul Armand Goşu şi Ciprian Plăiaşu, în studioul Adevărul Live FOTO Marian Iliescu