De ce la ceremonia de rămas bun a Regelui Mihai a fost folosită copia Coroanei de Oţel a României, şi nu originalul. Explicaţia directorului MNIR

Coroana de Oţel a României originală, care este clasată în categoria Tezaur şi se află în colecţia Muzeului Naţional de Istorie a României (MNIR), nu poate fi folosită pentru ceremoniile funerare dedicate Regelui Mihai I pentru nu este prevăzut în legislaţie un astfel de scop, a explicat pentru Agenţia de presă News.ro directorul instituţiei muzeale, Ernest Oberländer-Târnoveanu. În locul acesteia este utilizată o copie fidelă.

O copie a Coroanei de Oţel a României a fost aşezată pe sicriul Regelui Mihai I. Ernest Oberländer-Târnoveanu, directorul Muzeului Naţional de Istorie a României, a explicat, joi, pentru Agenţia de presă News.ro că nu exista posibilitatea ca la ceremoniile funerare dedicate Majestăţii Sale să fie utilizată Coroana de Oţel originală.

„Prevederile legale, respectiv Legea 182/2000, cer ca obiectele, mai ales cele clasate în categoria Tezaur, cum este Coroana de Oţel a României, care se găseşte în colecţia Muzeului Naţional de Istorie a României, pot fi folosite doar pentru două scopuri: scopul expoziţional şi de cercetare şi pentru investigaţii fizico-chimice sau de altă natură. Deci pentru orice altă utilizare, recuzită sau în alte scopuri legea este foarte clară. Nu există o asemenea posibilitate. Mai mult decât atât, patrimoniul muzeal clasat nu poate ieşi din sediul instituţiei decât printr-un aviz al Comisiilor naţionale a Muzeelor şi Colecţiilor şi printr-un ordin semnat de ministrul Culturii. Şi, de asemenea, obiectul trebuie să fie asigurat. Niciuna dintre aceste condiţii nu este îndeplinită. Legea nu permite şi nici nu s-a făcut nici un demers în acest sens”, a spus directorul MNIR, citat de News.ro.

„În colecţia Muzeului Naţional există o copie de foarte bună calitate, a fost folosită. Legea permite să o folosim şi pentru alte scopuri. Numai cine nu ştie cât de sensibile sunt aceste obiecte ar putea să spună că s-ar putea face excepţii (în privinţa Coroanei de Oţel originale, n.r.)”, a adăugat Ernest Oberländer-Târnoveanu.

Povestea Coroanei de Oţel

Directorul MNIR a precizat că originalul a fost realizat după un desen al lui Theodor Aman la Arsenalul Armatei, aflat la acea vreme pe Dealul Spirii din Bucureşti, în zona actuală a Casei Poporului. 

Coroana a fost confecţionată pentru principele Carol I din oţelul unuia dintre tunurile turceşti capturate de români la Plevna, în timpul războiului de independenţă din 1877. Tunul era unul foarte modern pentru vremea sa, fiind de fabricaţie germană, marca Krupp, potrivit site-ului MNIR. Carol I a ales oţel în loc de aur, pentru a simboliza curajul ostaşilor români.

Aceasta are forma obişnuită a coroanelor regale: un cerc frontal din oţel decorat cu romburi şi perle din oţel. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane mari continuate cu opt cercuri perlate care se unesc în mijloc într-un glob în care se află Crucea „Trecerea Dunării”. Cu aceeaşi coroană s-a încoronat şi Regele Ferdinand, la Alba Iulia, în octombrie 1922.

Coroana reginei Elisabeta, deşi simplă şi ea, a fost confecţionată din aur, fără pietre preţioase. Cele două coroane au fost sfinţite în Bucureşti, la Mitropolie în ziua de 9/21 mai.

Ce s-a întâmplat după obţinerea independenţei

După obţinerea independenţei de stat a României s-a pus problema modificării statutului internaţional a ţării şi schimbarea rangului domnitorului Carol. Astfel, la 9/21 septembrie 1878 Consiliul de Miniştri a hotărât ca domnitorul să poarte titlul de Alteţă Regală. După doi ani, în 1880 era reglementată şi continuitatea succesiunii la tronul României, în condiţiile în care principele Carol I nu avea urmaşi direcţi.

Astfel, prin încheierea unui acord al familiei de Hohenzollern, condusă de împăratul Germaniei (Wilhelm Friedrich Ludwig von Hohenzollern, rege al Prusiei între 1861–1888, devenit din 1871 primul împărat al Germaniei sub numele de Wilhelm I), a fost desemnat ca moştenitor al Tronului României, prinţul Ferdinand de Hohenzollern, nepotul de frate al domnitorului Carol.

La 13/25 martie 1881, în Adunarea Deputaţilor a fost depus proiectul de lege prin care Parlamentul proclama ca România să ia titlul de Regat iar Carol şi moştenitorii săi titlul de Rege al României.

Festivităţile proclamării regatului au fost stabilite pentru data de 10/22 mai 1881, când se împlineau cincisprezece ani de la urcarea pe tronul României a principelui Carol I.

Încoronarea s-a desfăşurat în dimineaţa zilei de 10/22 mai 1881. Cortegiul încoronării a plecat de la Gara de Nord spre Mitropolie. După ce s-au închinat la icoanele din biserică, regele şi regina au luat loc la tribuna amenajată în aer liber unde s-a oficiat serviciul divin. Mitropolitul Primat şi cel al Moldovei au dat binecuvântarea solemnă, iar o sută unu focuri de tun au anunţat evenimentul. Regele nu a dorit a fi uns şi încoronat în biserica Mitropoliei renunţând la vechile obiceiuri.

După semnarea Proclamaţiei de încoronare de către cei doi suverani, cortegiul a pornit spre Palat. În sala tronului coroanele au fost aduse de preşedinţii Corpurilor legiuitoare.

Mihai a purtat Coroana în 1940

În discursul său, Regele Carol I a declarat: „Cu mândrie dar primesc această Coroană, care a fost făcută din metalul unui tun stropit cu sângele eroilor noştri şi care a fost sfinţită de biserică. O primesc ca simbol al independenţii şi puterii României”.

Regele Mihai I a purtat Coroana de Oţel la încoronarea sa din 6 septembrie 1940, când a fost uns Rege de către Patriarhul României Nicodim Munteanu, în catedrala patriarhală din Bucureşti. 

În perioada 1881 – 1947, Coroana de Oţel s-a regăsit şi în stema naţională. Din 2016 face din nou parte integrantă din stemă.