CRONICĂ „Jupiter's Moon“, povestea unui înger sirian exploatat în Budapesta

Din 15 iunie, intră în cinematografe ”Jupiter's Moon”, în regia lui Kornél Mundruczó, concurent la Palme d'Or, la ediţia de anul trecut a festivalului de film de la Cannes. Filmul lui Mundruczó spune povestea unui refugiat sirian care, prins într-un schimb de focuri de armă, ajunge să dobândească o abilitate supraomenească.

În ”Jupiter's Moon”, regizorul încearcă să integreze mai multe teme care au aprins recent discuţii în societatea europeană, printre care criza refugiaţilor sau discuţia despre existenţa unui Dumnezeu. Problema cu această încercare este că dispersează firul narativ şi slăbeşte  intensitatea suspansului care este bine construit de la scenă la scenă. Pe de altă parte însă, aceaşi încercare atinge punctele de tensiune sociale din ultima vreme, lucru care dă o anumită doză de satisfacţie.

Filmul spune povestea unui doctor maghiar pe nume Gabor Stern (Merab Ninidze) şi cea a unui refugiat sirian pe nume Aryan Dashni (Zsombor Jéger) care ajung să lucreze, pentru scurt timp împreună, pentru a face rost de bani. Schema constă în a merge la bolnavi şi a-i convinge că vor scăpa de boală printr-un ajutor dumnezeiesc, dovedit de prezenţa unui înger, în persoana lui Aryan. Stern încearcă să strângă bani pentru a plăti despăgubiri rudelor unui pacient, ca să scape de procesul pe care aceşti vor să i-l intenteze. Cât despre Aryan, tot ce vrea este să îşi regăsească tatăl într-o gară din Budapesta. 

Înainte de a fi luat în tabăra refugiaţilor, - de unde, ulterior, va fi scos de Stern- acesta este împuşcat de un poliţist (László, jucat de György Cserhalmi), eveniment în urma căruia dobândeşte abilitatea de a zbura. O scenă cu un pacient operat, într-o baie publică, care asistă la înălţarea „îngerului” sirian la comanda „fiule, ridică-te”, este una dintre cele mai impresionante din filmul lui Mundruczo, pentru că decorul şi lumina ajută foarte mult la crearea unei imagini religoase. 

”Jupiter's Moon” are o caracteristică aparte în felul în care este portretizată abilitatea lui Aryan. Regizorul arată că dacă cineva ar putea să zboare, lucrurile nu ar sta neapărat ca în filmele marca Marvel sau DC Comics. Astfel, personajul lui Ninidze se învârte stângaci, se sperie şi cade şi zborul său nu e rapid şi coordonat aşa cum vedem în filmele cu super-eroi. Mai mult, aşa cum ar fi de fapt un om care s-ar trezi cu un asemenea „dar-blestem”, când se înalţă, Aryan este de fiecare dată uluit: priveşte cu ochii mari oraşul de sub el. 

De asemenea, camera îi surprinde zborul diferit, ca într-un soi de ameţeală care poate să placă sau nu spectatorului. Un lucru e cert însă, e aparte. Există însă şi secvenţe în care filmarea este similară celei din „Inception”-ul lui Nolan, în care întreaga arhitectură a unei clădiri pare că se schimbă. Din acest punct de vedere, nu e clar cât de mari sunt puterile îngerului sirian. 

Frumuseţea din ”Jupiter's Moon” rezidă mai ales în integrarea unei astfel de abilităţi neobişnuite într-un refugiat sirian. Rezultatul e o metaforă frumoasă, a omului care, neprimit nicăeri în lume, sau primit într-o manieră extrem de tensionată, îşi doreşte să fie capabil să depăşească orice graniţă, să poată să treacă peste orice obstacol, să se rdice, deci, deasupra coniţiei în care se află. 

Pe final, filmul lui Mundruczó devine mai emoţional, în toiul unor urmăriri într-un hotel, datorită personajului lui Ninidze care se schimbă- cinismul este înlocuit de o afecţiune paternă pentru sirianul pe care îl exploatează pe parcursul aproape întregului film. Din nefericire, deşi protagonist, Zsombor Jéger nu este scos în faţă cum ar trebui, astfel că nu are şansa de a se contura clar, ca un personaj la fel de veridic.

”Jupiter's Moon” nu te ţine lipit de scaun neapărat pentru acţiune, dar te captează prin imaginile unui „zbor uman”, printr-un joc de umbre care apare din când în când, dar şi printr-o serie de discuţii simple, dar care amintesc de marile probleme sociale actuale.