Creşterea secretă a lui Grigorescu şi creşterea aparentă a lui Tonitza

 Cu trei vânzări importante şi o cifră de afaceri dublă faţă de Grigorescu, Tonitza este, doar aparent, eroul momentului.

În 2012, Nicolae Tonitza a fost permanent mai bine clasat la licitaţii decât Nicolae Grigorescu, fiind prezent cu mai multe opere şi cu tablouri, care au obţinut preţuri mai mari. Numai că, dincolo de sumarele de licitaţii şi dincolo de topuri, la o analiză financiară a cotaţiilor de autor, Tonitza scade în 2012, în timp ce, practic pe nevăzute, Grigorescu îşi continuă creşterea impresionantă începută în 2010.

Un centimetru pătrat de Grigorescu costa 53 de euro în 2010. Astăzi costă 94 de euro şi urcă vertiginos spre 100. Deşi Grigorescu n-a avut nicio vânzare cu adevărat importantă în acest an, preţul mediu al tablourilor sale a crescut de la 187.000 de euro în 2011 la 211.000 de euro în mai 2012, conform Indexului Pieţei Româneşti de Artă. În acelaşi timp, Tonitza a avut trei vânzări importante (între care una de 170.000 de euro pentru „Trei fraţi", tablou vândut în Licitaţia de Primăvară), dar a avut şi picturi vândute sub 10.000 de euro. Cota sa a scăzut în acest an de la 85.000 la 64.000 de euro, preţ mediu.

Grigorescu - Tonitza, o rivalitate multianuală

Cu vânzări de peste 2,5 milioane de euro în 2011, Grigorescu este liderul absolut al pieţei de artă din România, chiar dacă a pierdut, în decembrie, în favoarea lui Tonitza, primul loc în topul recordurilor personale. Rivalitatea dintre cei doi este multianuală şi s-a accentuat în ultimii ani, marcaţi de creşterea fără precedent a pieţei de artă românească.

Dintre toţi pictorii români, Tonitza este singurul suficient de valoros şi cu suficiente opere în colecţii private care poate ţine pasul cu faima şi importanţa operei grigoresciene. Multe dintre clasamentele caselor de licitaţii îi cuprind numai pe cei doi, cel mai important dintre toate fiind, evident, Top 10 al celor mai scumpe picturi, în care Tonitza ocupă prima poziţie, iar Grigorescu - pe celelalte nouă.

Hegemonia celor doi era greu de anticipat în 2006, când pictorul anului a fost Gheorghe Petraşcu, cu o cifră de afaceri de doar 111.000 de euro, obţinută din cinci lucrări. Tonitza avea vânzări anuale de 65.000 de euro (din 10 lucrări vândute), iar Grigorescu era pe locul 10 în topul anual, cu două picturi şi o cifră de afaceri de 45.000 de euro. Era însă o perioadă în care pe piaţa de artă erau activi doar o duzină de colecţionari. Creşterea numărului de colecţionari, până la câteva sute astăzi, a favorizat numele majore şi a reconfigurat arhitectura de preţuri.

Tonitza a urcat pe doi în 2007 (după Pallady) şi a fost cel mai tranzacţionat pictor în 2008 şi în 2009. Poate reveni pe primul loc în acest an, după două sezoane de supremaţie Grigorescu. Însă, deşi are vânzări aproape duble faţă de Grigorescu în acest an, diferenţa dintre cei doi este încă mare, în favoarea lui Grigorescu, ea fiind evidentă nu atât la picturile de top, ci la cele cu preţuri mai mici. Ultimul Grigorescu sub 10.000 de euro s-a vândut în 2003.  Tonitza a avut, de atunci, 16 uleiuri sub acest prag.

În alte roluri

Brauner, Brâncuşi, Andreescu, Aman şi Luchian. Primii doi, intens tranzacţionaţi peste hotare, sunt absenţi din România. Piaţa internă nici nu şi-ar permite sculpturi de Brâncuşi, artist aflat pe poziţia 25 în clasamentul licitaţiilor internaţionale, valoarea unei sculpturi a acestuia depăşind cifra anuală de afaceri din licitaţiile româneşti. Brauner a început să apară în ţară în acest an, dar cu un record bucureştean de 75.000 de euro, de zece ori mai puţin decât în SUA. Andreescu, Aman şi Luchian apar şi ei rar în licitaţii, dar au un preţ mediu peste Tonitza.

2,7 milioane de euro este cifra vânzărilor pentru Tonitza în ultimii cinci ani, faţă de 3,8 milioane pentru Grigorescu.

Agenda investiţiilor: Se ascute concurenţa între casele de licitaţii

Licitaţiile de la sfârşitul lui mai au propus un calendar extrem de dens (nouă şedinţe în 16 zile), anticipând o vară cu o concurenţă în creştere şi lucrări peste valoarea celor din primăvară. Artmark a propus şase licitaţii în mai puţin de două săptămâni, cea mai recentă fiind cea de săptămâna trecută, dedicată copiilor. Lucrările cele mai importante au fost „Copil rose" de Tonitza (cu o evaluare de 60.000-120.000 de euro) şi „Băiat din Vitré" de Grigorescu (45.000-75.000 de euro). În iunie, Artmark a programat o singură licitaţie, cea mai importantă a sezonului, iar în iulie a anunţat patru licitaţii, între care una de pictură, una de bijuterii şi una de vinuri.

AraArt, o casă aflată în relansare, a avut joia trecută o licitaţie cu 70 de loturi, între care lucrări de Eustaţiu Stoenescu, MH Maxy, Mattis Teutsch şi Ion Irimescu. Goldart şi Alis îşi continuă programul cu licitaţii bilunare, ficare programând şedinţe săptămâna viitoare, pe 5 şi pe 7 iunie.

Clasamente de artă

Top 10 portrete

1. Nicolae Tonitza, „Fata în roz" (foto) (Artmark, 2008), 120.000 de euro
2. Nicolae Tonitza, „Fiul pădurarului" (Artmark, 2011), 115.000 de euro
3. Nicolae Tonitza,  „Micuţa tătăroaică", (Alis, 2009), 91.566 de euro
4. Nicolae Tonitza, „Spaniola" (Alis, 2009), 87.264 de euro

5-6. Ştefan Luchian,  „Ţărăncuţa" (Artmark, 2011), 75.000 de euro
5-6. Victor Brauner,
„Portret pentru mai târziu (Poetul Ion Minulescu)" (Artmark, 2012), 75.000 de euro
7. Nicolae Tonitza, „Îndurerată" (Artmark, 2012), 55.000 de euro
8. Nicolae Grigorescu,
„Ţărăncuţă cu broboadăalbă" (Artmark, 2011), 48.000 de euro
9. Nicolae Tonitza „Fetiţa cu tulpan alb" (Goldart, 2012), 46.000 de euro
10. Ion Andreescu, „Cap de ţărăncuţă cu tulpan galben", (Alis, 1999), 43.741 de euro